Ministerul Finanțelor a împrumutat în luna februarie, de pe piața internă administrată de către BNR, aproximativ 11,32 miliarde de lei, la care se adaugă alte câteva miliarde de la populație și 4,7 miliarde de euro de pe piețele internaționale, arată datele Ministerului de Finanțe.
Acesta e contextul în care dobânzile la care se împrumută Guvernul Bolojan au coborât până în ziua de 1 martie la cele mai scăzute niveluri din ultimele 18 luni, tendință ce a fost inversată aproape complet de ieșirile de capitaluri și practic vânzările de titluri de stat în lei din ultimele două săptămâni, de la debutul războiului americano-israelian împotriva Iranului.

Marele noroc al Ministerului de Finanțe a fost de altfel că împrumutul de pe piețele externe, prin care a împrumutat 4,7 miliarde de euro (3 mld. euro și 2 mld. dolari), a avut loc cu doar câteva zile înainte de debutul campaniei aeriene împotriva regimului de la Teheran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului și la volatilitate puternică pe piețele financiare.
În același timp, prin titlurile de stat Tezaur și Fidelis, prin care Finanțele se împrumută de la populație, Ministerul a atras 3,6 miliarde de lei în februarie: 2,6 miliarde de lei prin Tezaur și 1 miliard de lei prin Fidelis. Asta ridică totalul împrumuturilor realizate în luna februarie de Ministerul de Finanțe la 38,89 miliarde de lei, din care 14,92 miliarde lei finanțare internă.
Notă: Nu sunt incluse finanțările luate de la instituții financiare internaționale sau prin plasamente private.
Cerere bună de titluri de stat în lei în februarie, după ce ianuarie a fost cea mai bună lună la finanțarea internă din ultimii 2 ani și jumătate – Inflația e așteptată acum să crească
Marii investitori, adică bănci precum JP Morgan și Citigroup, anticipau ca deficitul să fie chiar sub 6% în acest an, iar inflația să scadă, ceea ce a făcut atractive obligațiunile românești având în vedere probabila apreciere a prețurilor (prețul obligațiunilor merge în direcția inversă dobânzilor – când dobânda scade, prețul unitar al obligațiunii crește).
Izbucnirea războiului împotriva Iranului dă însă peste cap toate estimările și cifrele în condițiile în care cea mai mare problemă este incertitudinea – cât va mai dura războiul, unde va ajunge prețul petrolului (și al carburanților) și ce efecte vor exista asupra prețurilor altor bunuri sau asupra comportamentului de consum al populației.
Până acum, în martie, de la debutul războiului, Ministerul Finanțelor a bifat patru eșecuri consecutive la emisiunile sale de titluri de stat.
În plus, investitorii rau deja puternic investiți pe piețele emergente, inclusiv pe titluri de stat în lei care au tot avut scăderi mari și relativ rapide ale randamentelor în ultimele luni. Mulți investitori au cumpărat obligațiuni în contextul în care se așteptau viitoare scăderi de dobândă și o scădere a inflației. Într-un astfel de context, orice escaladare militară poate duce rapid la retrageri de capital și scăderi ale cursului valutar, punctează analiștii.
„Este posibil să reducem și mai mult expunerea sau, dimpotrivă, să o creștem din nou într-un interval mai scurt decât de obicei, având în vedere imprevizibilitatea conflictelor armate”, au transmis strategii JP Morgan săptămâna trecută.
(Citește și: „Record anual în 2025 al împrumuturilor statului – 265 mld. lei – Deficitul s-ar fi dus spre 10% în lipsa măsurilor de ajustare – Vârful de replată va fi în 2026. Necesarul de finanțare scade abia în 2027”)
(Citește și: „JP Morgan: Deficitul bugetar al României s-ar putea situa sub 6% din PIB în 2026”)
(Citește și: „Semnele stabilizării – Investitorii fac coadă să cumpere titluri de stat în lei: ianuarie, cea mai bună lună la finanțarea internă din ultimii 2 ani și jumătate – Dobânda pe 10 ani, la minimul ultimelor 18 luni”)
(Citește și: „UPDATE / Se intensifică ieșirile de capitaluri din România – Dobânda pe 10 ani crește la 7,1%. Partea pozitivă: Băncile au în continuare zeci de miliarde excedent de lichiditate pentru a finanța deficitul”)
***