Organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri din România și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare despre care patronatele afirmă că descurajează investițiile, erodează competitivitatea și afectează atât investițiile românești, cât și investițiile străine.
Comunicatul de presă este semnat de organizațiile patronale:
AmCham, Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini, Confederația Patronală Concordia, British-Romanian Chamber of Commerce, Netherlands – Romanian Chamber of Commerce, CCIFER (Camera de Comerț și Industrie Franceză în România), AHK (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), Camera de Comerț Italiană pentru România, BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, Camera de Comerț Elveția – România și Asociația Oamenilor de Afaceri din România.
”Reducerea deficitului nu se poate face exclusiv prin creșteri de taxe”
”Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești”, afirmă organizațiile patronale.
Acestea punctează că România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030, iar ”acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare”.
Printre măsuri, patronatele menționează: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației.
Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează mai mult companiile românești decât pe multinaționale
”Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă (IMCA) riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă. Așa cum mediul de afaceri a avertizat încă de la introducere, impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni în piață, a afectat sectoare esențiale și, prin incertitudinea și costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost unul din factorii care au contribuit la lipsa de performanță a României în a atrage investitori noi, spre deosebire de piețe din regiune”, arată patronatele.
(Citește și: ”Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai mult companiile românești decât multinaționalele”)
Acestea adaugă că menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva colectării veniturilor.
”Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 mld. lei din cele 6 mld. lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici și standardelor internaționale de guvernanță fiscală conform cărora impozitarea urmărește, în principal, profitul și substanța economică, nu cifra de afaceri”, arată patronatele.
Mediul de afaceri: Eliminarea IMCA este vitală pentru atragerea de investiții și inversarea tendinței de stagnare economică
Acestea spun că eliminarea IMCA este considerată de mediul de afaceri drept o măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică.
”După cum am transmis în dialogul cu Guvernul României, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică. Sectorul privat vrea și trebuie să fie un partener de încredere pentru soluționarea problemelor de gestionare a finanțelor publice, nu țintă de penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor și redresarea economică a României nu sunt posibile.
Transmitem și cu acest prilej apelul nostru pentru consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale, adevărata soluție pentru consolidarea finanțelor publice. Fără digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea cheltuielilor publice, creșteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia și capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare”, arată organizațiile patronale.
”Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a țării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea tuturor părților implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliției de Guvernare, dincolo de agende politice sau interese pe termen scurt. Organizațiile semnatare rămân deschise dialogului cu autoritățile și reiterează angajamentul de a contribui la creșterea economică și la obiectivele bugetare ale României, spre dezvoltarea pe termen lung a economiei românești”, mai adaugă patronatele.
(Citește și: ”Execuția bugetară, înainte de intrarea în vigoare a primelor măsuri fiscale: Ajustarea va trage în jos deficitul pe acest an, dar Marea Corecție începe din 2026”)
(Citește și: ”OFICIAL / Guvernul și-a angajat răspunderea pe Pachetul #2 de reformă. Modificările făcute de partide și declarațiile Prim-ministrului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
