Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, exclude aplicarea alineatului 3 al articolului 83 din Constituţia României, care prevede că mandatul preşedintelui Klaus Iohannis poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
„Constituţia scrie că mandatul preşedintelui este de cinci ani. Asta înseamnă că expiră mandatul preşedintelui Iohannis pe 21 decembrie. Următorul articol scrie aşa; „Mandatul preşedintelui se termină în momentul în care noul preşedinte depune jurământul”. Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituţie. Şi al treilea alineat spune că se poate prelungi mandatul preşedintelui în caz de război, în caz de stare de urgenţă. Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat”, a declarat Kelemen Hunor pentru Agerpres.
Art. 83 din Constituție – Durata mandatului
- (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
- (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
- (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul preşedintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională, este de părere liderul UDMR.
„Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă preşedintele nu poate să rămână – preşedintele actual – atunci, sigur, noul preşedinte al Senatului va crea funcţia interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidenţiale, poate să rămână el. Dar eu exclud a treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieşit din lumea democratică”, a transmis liderul UDMR.
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat vineri de către Curtea Constituțională.
Anularea alegerilor are loc pe fondul desecretizării informațiilor de la serviciile secrete, care au indicat ingerința Rusiei în alegeri.
Hotărârea vine cu două zile înaintea turul 2 al scrutinului, în care au intrat candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care votul în Diaspora a început deja.
Decizia este cu atât mai importantă cu cât joi seara CCR a transmis un comunicat în care anunța că sezisările primite joi vor fi analizate în procesul de validare al turului doi al alegerilor prezidențiale. Vineri dimineața, judecătorii CCR se întâlniseră pentru ceea ce părea o analiză informală a sesizărilor primite de la SNSPA, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul Cristian Terheș.
Ce prevede art 146 lit. f din Constituție
”Curtea anulează în temeiul 146, litera f din Constituție”, spune Curtea Constituțională, ”întregul proces electoral, cu privire la alegerea președintelui României”.
Aceasta prevede: ” veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”
Din comunicat, rezultă că CCR consideră că procedurile unor alegeri libere nu au fost respectate.
Guvernul stabilește noua dată a alegerilor
Guvernul va stabili noua dată a alegerilor, iar procesul electoral va fi reluat în integralitate, a mai spus Curtea, în comunicatul oferit publicității.
Acest lucru înseamnă că alegerile vor fi luate de la zero, candidații trebuind să se înscrie din nou și trebuind să treacă prin procesul de validare de la Biroul Electoral Central.
(Citește și: Fără precedent: CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procesul se reia de la zero, guvernul va stabili noua dată)
****
Urmărește-ne pe Google News
