Confederaţia Sindicatelor Europene (ETUC), la care sunt afiliate sindicate ce totalizează peste 45 de milioane de salariați din UE, solicită un moratoriu la nivel european privind concedierile forțate, în toate industriile, și păstrarea locurilor de muncă și a capacităților economice și industriale strategice.
Demersul vine pe fondul căderii industriei europene și anunțurilor pe care marile grupuri industriale le-au făcut în ultima vreme privind închiderile de fabrici sau restructurările de personal.
Interdicția temporară este propusă pentru a planifica tranzițiile împreună cu industriile afectate.
Consultarea sindicatelor după luarea deciziei, fără nicio posibilitate de revenire asupra deciziei, așa cum se întâmplă tot mai des în ultimul timp, este și ea considerată o concediere forțată, menționează ETUC.
Europa are nevoie de o politică industrială care să acopere toate sectoarele și toate tranzițiile și care să fie susținută de investiții comune consolidate și de condiționalități sociale, precizează confederația.
Argumentele invocate de ETUC și statistica joburilor pierdute
- În întreaga Europă, comunitățile de lucrători au suferit reduceri semnificative ale locurilor de muncă în ultimele luni. În fiecare săptămână, apar noi anunțuri de restructurare în mai multe regiuni și sectoare. Un nou val de concedieri amenință locurile de muncă din industria auto, furnizorii acesteia, sectoarele energointensive, construcții, industria chimică, transporturi, tehnologie, procesarea alimentelor, comerțul cu amănuntul, servicii și alte sectoare.
- Între 2008 și 2023, 2,3 milioane de locuri de muncă în industria prelucrătoare au fost pierdute în UE, dintre care 811.000 au dispărut între mijlocul anului 2019 și mijlocul anului 2024.
- Pierderile de locuri de muncă nu se limitează la sectorul manufacturier. Alte sectoare ale economiei sunt afectate de riscuri de concedieri forțate și de închideri, care ar slăbi economia europeană și ar implica pierderea a mii de locuri de muncă. Tranzițiile ecologică și digitală accelerează tendințele de restructurare. O analiză Citigroup sugerează că până la 50% din locurile de muncă din sectorul bancar sunt în pericol. Fără protecții mai puternice, Europa se confruntă cu un viitor de inegalitate și nesiguranță în creștere.
- Multe companii care anunță concedieri au fost puternic afectate de consecințele absenței unor politici europene ecologice și industriale realiste și de concurența globală neloială.
- Multe alte societăți sunt departe de a se afla în dificultate financiară, iar deciziile lor de închidere și concediere sunt adesea motivate de cererile acționarilor pentru marje de profit mai mari.
- Scăderea cererii ca urmare a crizei costului vieții, reducerea investițiilor publice din cauza constrângerilor bugetare, supracapacitățile globale și practicile comerciale neloiale agravează situația.
- Europa nu își poate permite să nu aibă o politică industrială sau să aibă una care să acorde prioritate câștigurilor întreprinderilor în detrimentul lucrătorilor și al rezistenței pe termen lung.
Baza legislativă ce permite un astfel de moratoriu, în opinia ETUC
Uniunea are la dispoziție instrumentele necesare pentru un astfel de moratoriu, explică ETUC, care enumeră articolele 151 și 153 din TFUE, precum și art. 30 din Carta drepturilor fundamentale a UE (CFR), și solicită să fie explorate soluții alternative înainte de restructurare.
Articolul 30 din CFR
Protecția în cazul concedierii nejustificate:
„Orice lucrător are dreptul la protecție împotriva oricărei concedieri nejustificate, în conformitate cu
dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale”.
ETUC amintește cazuistica similară din timpul pandemiei Covid-19:
- În timpul pandemiei COVID-19, mai multe țări europene au pus în aplicare moratorii temporare privind concedierile forțate. Aceste modele dovedesc că măsurile la nivel național pot funcționa, dar ele trebuie consolidate și îmbunătățite prin standarde la nivelul UE pentru a preveni fragmentarea.
- Italia, de exemplu, a adoptat o abordare largă pentru a preveni concedierile în timpul crizei.
- Franța și Germania, prin sistemele lor de relații industriale, au acordat prioritate explorării de soluții alternative înainte de a lua în considerare concedierile.
Politicile necesare pentru gestionarea schimbării și evitarea concedierilor forțate
Moratoriul privind concedierile forțate ar trebui să permită avansarea rapidă a trei politici esențiale care urmează să fie puse în aplicare pentru a gestiona schimbarea și pentru a preveni concedierile forțate:
O politică industrială europeană pentru locuri de muncă de calitate, dezvoltată împreună cu sindicatele
- Este nevoie urgentă de o politică industrială europeană puternică, dezvoltată împreună cu sindicatele. Aceasta trebuie să fie elaborată și pusă în aplicare prin dialog social.
- Scopul acesteia ar trebui să fie, în primul rând, protejarea și crearea de locuri de muncă de calitate, inclusiv prin condiționalități sociale în toate finanțările publice.
- Este inacceptabil ca întreprinderi profitabile să efectueze concedieri forțate după ce au beneficiat de finanțare publică.
- Trebuie abordată în mod eficient protecția industriei europene care se confruntă cu provocări internaționale, cum ar fi supracapacitatea, practicile comerciale neloiale, dumpingul, subvențiile străine și investițiile străine directe, integrând în același timp acorduri comerciale ce contribuie la locuri de muncă de calitate și la standarde sociale și de mediu în Europa și în țările partenere, susținute de standarde de muncă aplicabile și de sancțiuni pentru încălcarea acestora.
- Pentru a sprijini lucrătorii din sectoarele aflate în dificultate, ETUC solicită instituirea unui sistem european permanent de reasigurare a șomajului (SURE 2.0, adaptat la provocările prezente și viitoare).
Un mecanism de investiții la nivelul UE
- Europa are nevoie de un instrument permanent de investiții cu o capacitate semnificativă de cheltuieli. ETUC sprijină instituirea unui mecanism de investiții finanțat și desfășurat la nivelul UE, al cărui obiectiv final este să contribuie la acoperirea deficitului de investiții necesar pentru a face economia durabilă, rezistentă la schimbările climatice și prosperă pentru oameni și lucrători.
- Acest mecanism trebuie să abordeze crizele multiple aflate în desfășurare – economice, sociale și de mediu – asigurându-se că soluțiile sunt ghidate de echitate și durabilitate, nu de austeritate.
- Competiția și incertitudinea internațională în creștere cu care ne confruntăm impun o schimbare fundamentală de abordare.
- Deși este un instrument de investiții și nu un program de menținere a locurilor de muncă, acesta ar trebui să asigure, de asemenea, concentrarea SURE asupra forței de muncă, investind și transformând fără probleme industriile-cheie în care locurile de muncă ale lucrătorilor sunt în pericol.
O directivă privind tranziția echitabilă pentru anticiparea și gestionarea schimbării
- O directivă privind anticiparea și gestionarea schimbării, bazată pe dialogul social și negocierea colectivă, este esențială, asigurând consultări și negocieri timpurii și semnificative cu sindicatele pentru a preveni în mod proactiv pierderea locurilor de muncă și pentru a gestiona restructurarea.
- Implicarea sindicatelor și a comitetelor de întreprindere în procesele de restructurare este adesea marginalizată, sindicatele fiind excluse din peste o treime din cazuri. Jumătate dintre comitetele europene de întreprindere sunt consultate prea târziu, adesea după ce deciziile sunt anunțate public, iar implicarea lor duce rareori la modificări ale planurilor întreprinderilor.
- Pentru a se recalifica și pentru a fi pregătiți pentru tranziții, lucrătorii ar trebui să aibă dreptul la formare profesională plătită în timpul timpului de lucru.
(Citește și: Industria europeană a componentelor auto a pierdut 32.000 de joburi, în 6 luni: ”Suntem într-un punct de cotitură, este nevoie de o recalibrare a reglementărilor”. Germania – cea mai afectată)
****
Urmărește-ne pe Google News
