Aproximativ 73 de kilometri de conducte magistrale de termoficare au fost modernizate în acest an, în Capitală, ceea ce înseamnă o ușoară depășire a țintei. Pierderile din rețeau de termoficare a Bucureștiului se ridicau la aproximativ 100 milioane de euro pe an, înaintea demarării reabilitării sistemului, în 2022.
„Am depăşit, astfel, obiectivul stabilit la începutul lui 2024, de 70 km conducte schimbate, faţă de cei 50 km modernizaţi anul trecut. Fondurile necesare au fost asigurate atât prin finanţare europeană nerambursabilă, cât şi prin bugetul local şi cofinanţare în proporţie de 85% obţinută de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei”, a scris Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, marţi, pe Facebook.
Situația lucrărilor:
- Prin Programul Operaţional Infrastructură Mare au fost modernizate 40,7 kilometri conducte magistrale din totalul de 210 kilometri. În prezent sunt deschise 14 şantiere din totalul de 25 de obiective ale programului finanţat cu fonduri europene.
- Prin finanţare de la bugetul local şi cofinanţare MDLPA, au fost schimbate 11 kilometri de conducte magistrale, pe cele 5 şantiere deschise. Alţi 21,3 kilometri au fost modernizaţi de Compania Municipală Termoenergetica.
„Pe lângă cele 19 şantiere deschise în acest moment în Capitală, vom deschide şi altele în cel mai scurt timp, pentru a schimba conductele vechi de peste 50 de ani, din cauza cărora se produc avarii dese, iar bucureştenii se confruntă cu lipsa apei calde şi a căldurii”, a mai explicat Nicuşor Dan în mesajul postat pe Facebook.
Pierderile rețelelor de termoficare din municipiile României, de 30 – 35% anual
”Pierderile din reţelele de termoficare ale municipiilor din România se ridică la 30-35% în fiecare an, urcând până la 37% în Bucureşti, dintre care 28% de-a lungul reţelelor de transport”, conform unei analize realizate de Horváth.
Problema principală a sistemelor de încălzire centralizată constă în lipsa cronică de investiţii, atât în sistemele de transport şi distribuţie (care determină pierderi nesustenabile), cât şi în zona de producere, care cauzează nesustenabilitatea financiară a sistemului şi calitatea redusă a serviciului de furnizare. Aceasta din urmă determină migrarea consumatorilor către sisteme individuale de termoficare, concluzionează analiza Horváth.
Investițiile deja modeste au fost diminuate, până în 2022
Investiţiile pe fiecare kilometru de reţea de distribuţie a agentului termic au fost reduse în ultimii ani (2019-2022), la 74 euro per km (Braşov), la 55,76 euro (Iaşi) sau numai 2,77 euro (Bucureşti), în timp ce au fost municipii cu zero investiţii în acest interval (Galaţi, Ploieşti, Tulcea).
Situaţia este similară dacă raportarea se face la investiţii la fiecare 1.000 de locuitori.
Astfel, cantitatea de agent termic furnizată a scăzut în fiecare an, de la 40,8 milioane de MWh (1995) la 8,5 milioane de MWh (2021), în timp ce numărul de municipii care dispun de sisteme de încălzire centralizată s-a redus de la 241 la 69.
Ceea ce a sporit în acest interval a fost numărul de avarii, creşterea fiind mai accentuată în ultimii ani, exemplul Bucureştiului fiind cel mai elocvent: de la 687 de defecţiuni în reţeaua principală de transport (care afectează zone extinse din oraş), în 2016, până la 1.813 avarii, în 2021.
Odată cu avariile, au crescut şi pierderile, situate (în intervalul 2019-2022) la următoarele medii în marile oraşe cu sisteme centralizate de încălzire: 78 MWh per km de reţea, respectiv 482 MWh la fiecare 1.000 de clienţi.
Numai în Bucureşti, cel mai mare consumator de agent termic, valoarea pierderilor din reţele de termoficare urcă la 37%, respectiv 100 milioane de euro pe an, în perioada respectivă.
În ceea ce privește Capitala, situația s-a schimbat după 2021, când investițiile au ajuns la nivele record.
(Citește și: Rețeaua de termoficare a Capitalei intră în reabilitare: reparații la 210 km. de rețea)
****
Urmărește-ne pe Google News
