Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2024 un sold de 741,8 miliarde de lei, în creștere cu 2,9% față de luna precedentă, respectiv cu 2,6% în termeni reali, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
În raport cu decembrie 2023, masa monetară s-a majorat în termeni nominali cu 11,3%, respectiv cu 5,9% în termeni reali.
Numerarul aflat în circulație a înregistrat un ritm nominal superior, de 14,1% în termeni an/an, în timp ce depozitele în lei ale rezidenților (gospodării+societăți nefinanciare) au crescut cu un ritm nominal de 10,8%, iar cele în valută cu un ritm nominal de 9,6%.
Un avans semnificativ (+5,6) al depozitelor în valută s-a înregistrat în decembrie comparativ cu noiembrie, cel mai probabil în răspuns la rezultatul neașteptat și apoi anulat al primului tur al alegerilor prezidențiale.
De unde banii
Creșterea masei monetare este explicată pe de o parte de împrumuturile în valută luate de Guvernul României pentru finanțarea deficitului bugetar, bani care sunt ulterior introduși în economie, pe de altă parte de intrările de capital străin în România – , iar pe de altă parte de intrările de capital pentru investiții private efective (nefinanciare) – și de creșterea creditării, băncile creeând bani prin procesul de creditare.
În 2024, creditul neguvernamental a crescut anul trecut cu 8,9%, acesta fiind prima rată de creștere a creditării din ultimii trei ani care a bătut rata inflației. Soldul creditului neguvernamental a crescut astfel la un sold de 421,5 miliarde de lei, după un avans de 0,8% în decembrie.
Explozie a creditelor de consum ale populației
Mare parte din avansul creditării neguvernamentale este credit de consum, în contextul temperării creditului pentru locuire. Doar în primele 9 luni din 2024, finanțările noi pentru consum s-au ridicat la peste 30 de miliarde de lei.
BNR a permis în 2024 o relaxare timpurie a condițiilor financiare din economie și o explozie a consumului de credite, în condițiile în care a favorizat creșterea economiei și a veniturilor bugetare – în detrimentul luptei cu inflația – prin inflamarea consumului.
Sursa primară a creșterii comerțului cu amănuntul din 2024 a fost creditul de consum, respectiv excesul de lichiditate din bănci, care în ianuarie 2024 se umflase la 60 de miliarde de lei.
Menținerea unui consum ridicat a contribuit la creșterea PIB, pe fondul aterizării economiei și al scăderii industriei.
BNR a preluat parte din exces de lichiditate din bănci în fiecare zi, la dobânda de la facilitatea de depozit – anterior, în 2021 și 2022, ani recenți de inflație galopantă, BNR a acționat prin „sterilizarea” pe o săptămână a excesulului de lichiditate din bănci.
(Citește și: ”Creditul de consum – nou maxim în noiembrie 2024: Cel mai ridicat sold din istorie – 80 de mld. lei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
