Viitoarele planuri-cadru pentru liceu se vor aplica elevilor care vor intra în clasa a IX-a în anul 2026-2027, prima promoție care va susţine şi un examen de bacalaureat modificat, a explicat joi ministrul Educației, Daniel David, la prezentarea modificărilor ce vizează acest ciclu de învățământ.
Când se vor aplica:
- Din anul şcolar 2026-2027 elevii de clasa a noua vor studia după noile planuri-cadru, iar elevii din clasele a zecea, a unsprezecea şi a douăsprezecea vor studia după planurile-cadru aflate în vigoare când ei au început liceul.
- ”Bacalaureatul se va schimba în momentul în care vom avea generaţia care intră pe aceste planuri-cadru în clasa a XII-a şi va da Bacalaureatul”, a explicat ministrul.
Planurile-cadru pentru învăţământul liceal, care le vor înlocui începând cu 2026 pe cele actuale, vechi de două decenii, vor fi puse în consultare publică vineri și ar putea fi adoptate în Parlament până la sfârșitul lunii mai, conform ministrului Educației, Daniel David.
”Trebuie să înţelegem că e o problemă extrem de importantă pentru că fundamentul pe care îl avem acum a fost pus în urmă cu peste 20 de ani. Lumea s-a schimbat, nu mai putem merge cu ceea ce avem în acest moment. (…) Este momentul acestor planuri cadru pentru liceu. Când pornim această dezbatere publică vreau să avem toţi în minte un lucru: aceste planuri cadru sunt în primul rând pentru elevi, scopul este să reuşim ca cele opt competenţe cheie despre care vorbim cu toţii în spaţiul public să fie cu adevărat competenţe pe care liceenii să le dobândească. (…) Acest proces trebuie început de dragul elevilor, sunt planurile pe care orice ministru, în această fază trebuie să le pună în dezbatere publică pentru a ajunge, după aceea într-o variantă finală”, a declarat joi Daniel David, într-o conferinţă de presă.
”Fără ingerinţe ideologice”
Ministrul a insistat pe faptul că ideea de la care pleacă este ca planurile să pună accent pe competenţe, ”fără ingerinţe ideologice”.
”Competenţe pentru tineri fără discuţii ideologice. Am insistat pe o regândire a curricumului, pentru că au mai pătruns elemente de pseudo-ştiinţă. Trei: distribuţie mai clară a temelor care sunt impuse prin lege în disciplinele pe care le avem în trunchiul comun şi în disciplinele care sunt la dispoziţia elevului. Mă deranjează că începem să impunem discipline şi conţinuturi la nivel de lege. (…) Nici să ne trezim că prin lege şi prin vot să ne trezim ce materii mai punem şi ce teme”, a explicat Daniel David, citat de News.ro.
Principalele detalii oferite de ministrul Daniel David în legătură cu planurile-cadru
- Propunerile de planuri-cadru includ un trunchi comun pentru toate filierele – teoretică, vocaţională şi tehnologică – ce va contribui la partea de cultură generală.
- Ponderea trunchiului comun se va schimba pe parcursul anilor de liceu, de la 35% în primii ani la 65% în cei de la finalul ciclului liceal.
- Planurile includ o componentă fixă şi o componentă mobilă, aceasta din urmă având rolul de a accentua un element de specializare în funcţie de interesul pe care îl au elevul şi şcoala. ”O componentă va fi legată de aceste teme care ne amintesc că lucrăm cu adolescenţi şi să particularizăm planurile-cadru pentru adolescenţi. Doi: vor fi anumite teme care sunt propuse oarecum printr-un curriculum naţional, sugerate de minister, care sunt importante, şcoala le vede, le oferă elevului, acesta poate să aleagă. Şi lăsăm a treia componentă care vine din oferta pe care o face şcoala. Având aceste trei componente lăsăm o libertate foarte mare elevilor să aleagă, dar îi conştientizăm în acelaşi timp de lucruri importante”, afirmă Daniel David.
- Ministrul spune că ”va conta foarte mult cum vom gândi conţinuturile acestor teme şi discipline”.
- ”Mă aştept să ave o dezbatere civilizată, aşa cum se cuvine mediului educaţional. Eu, ca ministru, spun că propunerile noastre nu trebuie să fie bătute în cuie. Ascultăm argumentele, dar orice discuţie avem să ne amintim că aceste planuri cadru sunt pentru elevi”.
- Ministrul nu se aşteaptă la ”modificări mari per sistem în ceea ce priveşte normele”.
- Referitor la modificările specifice, în subsisteme sau pe anumite discipline, ministrul spune că există timp, în următorii doi-trei ani înainte de aplicarea lor, pentru a fi modificate.
- Învăţământul liceal să includă teme şi discipline care să vină şi să le ofere tinerilor lucruri de care au nevoie ca adolescenţi. ”Lucrăm cu adolescenţi şi trebuie să fim atenţi la acest lucru. De asemenea, am ţinut să stimulăm puţin şi să forţăm în sens bun limitele pe care le avem, în sensul că aş vrea să văd mai mulţi specialişti în societate prezenţi în şcoală. Vreau să-i văd în colaborare şi sub coordonarea profesorilor din şcoală”, a adăugat Daniel David. Astfel de specialişti pot fi invitaţi la module sau unităţi de învăţare precum educaţie juridică, educaţie rutieră. Trebuie să deschidem şcoala către aceşti specialişti, pentru că altfel tratăm aceste teme într-o manieră de formă”, a argumentat ministrul.
Planurile-cadru nu vor afecta semnificativ numărul de norme didactice şi nici situaţia profesorilor titulari
Întrebat care este numărul profesorilor care nu îşi vor mai regăsi materiile în viitoarele planuri-cadru după care vor învăţa elevii de liceu începând cu anul şcolar 2026-2027, ministrul daniel David a răspuns:
”Discuţia nu a fost exact care este numărul profesorilor, fiindcă foarte mulţi (…) până când vor intra aceste planuri-cadru, unii ies la pensie, alţii intră în sistem. E foarte greu să faci acest calcul. Eu, ce am spus, este că, per ansamblu, pe sistem, numărul de norme nu scade, iar partea de titularizare, cei care sunt titulari, în principiu nu vor fi afectaţi, sau afectarea nu va fi una pe care să nu o poţi corecta prin măsurile care pot fi luate în cadrul unui judeţ, prin modul în care colaborează şcolile între ele”.
Este posibil ca la unele discipline ”lucrurile să funcţioneze altfel”, dar în sistem nu se modifică semnificativ numărul normelor didactice, a asigurat Daniel David.
Oficiali ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării prezenți la coferință auspus că la elaborarea planurilor-cadru s-a pornit de la ideea unei reforme în centrul căreia să se afle elevii, iar bugetul total de norme nu va scădea, ci va creşte, iar diferenţa se va vedea la ceea ce va fi în interiorul normelor.
Conform acestora, ”clasele a IX-a şi a X-a nu pun presiune pe norme” în ceea ce priveşte profesorii, schimbări semnificative apărând în ultimii doi ani de liceu, iar în acest context pot exista cursuri de recalificare sau formare pentru unii profesori, cursuri care ”să asigure un supliment de ore”.
Daniel David: Învăţământul din rural trebuie regândit complet, nu ne putem minţi că face calitate; fără predare simultană
Ministrul Educaţiei, Daniel David, s-a referit și la una dintre cele mai mari probleme ale sistemul de educație românească de o „regândire totală” a învățământului din mediul rural şi din micile oraşe.
El a exclus pentru viitor sistemul actual de predare „simultană”, în care, din cauza numărului mici de elevi dintr-o clasă, un singur cadru didactic predă, în acelaşi timp, elevilor din clase diferite. ”Nu aşa se face şcoală”, spune ministrul.
„Campusuri rurale”
Ministrul a avansat ideea unor campusuri rurale, în care să studieze elevi de pe o rază mai largă, idee ce urmează a fi studiată pentru a fi selectată cea mai eficientă variantă de organizare:
„Poate că soluţia pe cate o pilotăm în acest moment legată de campusurile rurale – avem trei campusuri care sunt parte a unui proiect – vom vedea cum funcţionează. Ideea este să aduni dintr-o zonă, putem stabili, nu ştiu, 50, 70, 100 de kilometri să aduni copiii din zona rurală şi din zona urbană mică acolo unde, din start, având mai mulţi poţi să ai profesori care sunt mai implicaţi, care au activităţi educaţionale de calitate, poţi să ai cantină, poţi să ai cămine pentru cei care stau mai departe. Putem cântări acest lucru, dar mediul rural trebuie regândit complet, nu ne putem minţi că face calitate în condiţiile în care este atât de fragmentat. Şi când mergi într-o clasă şi vezi zece copii în clase diferite, unii sunt în a doua, alţii a treia, alţii a patra… nu aşa se face şcoală”.
„La un moment dat, va trebui să fim cinstiţi cu noi şi să ne întrebăm ce facem cu învăţământul din zona rurală şi din urbanul mic. (…) Cred că singurul ministru care a rămas pozitiv şi aspiraţional este Spiru Haret, cu reforma lui, o reformă bună, dar atunci tinerii erau concentraţi în zona rurală, a venit cu idei deştepte şi prin faptul că erau tinerii acolo, adunaţi, nu fragmentaţi cum îi avem acuma – şi acuma avem mulţi tineri, dar sunt fragmentaţi, sunt împărţiţi în unităţi mici – a făcut o reformă care a reuşit să emancipeze o ţară. În modul în care noi avem acum distribuiţi copiii în zona rurală, în şcoli cu 10-12 (elevi – n.red.), nu ai cum asigura elemente de calitate aşa cum ne dorim”, a explicat Daniel David.
Daniel David: Mă deranjează că începem să impunem discipline şi conţinuturi la nivel de lege
Ministrul David respinge practica introducerii prin lege a disciplinelor în programa şcolar, arătând că, dacă s-ar studia toate aceste discipline, ”nu avem atâtea ore într-o zi câte discipline ar trebui să facă copiii la şcoală”.
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a firmat, joi, că doreşte „o distribuţie mai clară a temelor care sunt impuse prin lege” în disciplinele pe care elevii le studiază la liceu în trunchiul comun şi în disciplinele aflate la dispoziţia elevilor.
„Pe mine mă deranjează foarte mult acest lucru, că începem să impunem discipline şi conţinuturi la nivel de lege, în condiţiile în care, sigur că poţi să discuţi în spaţiul public unele conţinuturi care ar trebui să fie în planurile cadru sau în programe nu sunt, dar nici să ne trezim că prin lege şi prin vot hotărâm iară şi ce materii le mai punem şi ce teme. Fiindcă dacă vă uitaţi la lege, dacă am lua toate temele respective şi modulele şi le-am transforma în discipline, cum doresc unii dintre cei care au promovat aceste lucruri, nu avem atâta ore într-o zi câte discipline ar trebui să facă copiii ăştia la şcoală”, a afirmat Daniel David, joi, într-o conferinţă de presă.
Specialiștii în ştiinţele educaţiei trebuie să decidă asupra acestui aspect, a adăugat ministrul: „Eu aş lăsa conţinuturile astea şi disciplinele la dispoziţia, nici măcar a ministrului, să nu spună parlamentarii lăsaţi-mă pe mine să hotărăsc, toată decizia trebuie să vină din partea specialiştilor în ştiinţele educaţiei, pornind de la feedback-urile care există în societate”.
El a dat ca exemplu disciplinele Educaţie civică, Educaţie pentru cetăţenie europeană şi Educaţie democratică, care puteau fi cuprinse toate într-o singură disciplină, cea de Educaţie Civică, aşa cum disciplina legată de primul ajutor putea fi subsumată Educaţiei pentru sănătate.
„Fiindcă altfel tot noi ne plângem după aceea că avem un curriculum atât de încărcat şi că copiii sunt copleşiţi de materii şi de ore. Şi atunci am încercat să merg pe aceste idei: aceste teme nu devin disciplină, cel puţin în propunerea pe care o fac, devin unităţi de învăţare punctate cu acest nume fiindcă trebuie făcute în alte discipline pe care deja le avem, aceasta este propunerea la care am ţinut”, a explicat Daniel David.
Cum vor fi cheltuite cele 10 procente pe care le va primi în plus Educaţia
Dacă Educația va primi în plus la buget 10%, așa cum prevede draftul bugetului penrtu 2025, fondurile suplimentare vor fi distribuite pentru prevenirea abandonului şcolar, finalizarea proiectelor începute (precum campusurile duale) și în învăţământul dual, a spus ministrul.
”În primul rând, aştept să văd procentul fiindcă aţi văzut în presă unii aveau ba 55%, dimineaţa 35%, după aia 27%, hai să vedem ce se va întâmpla. Ministrul de Finanţe a declarat, a avansat practic acel procent de plus 10%, a şi indicat unde vede el utilizarea şi drept asta am şi cerut că el nu poate să vadă alte lucruri decât cele pe care le cerem noi. Cam în acele zone, prevenirea abandonului şcolar, proiectele care sunt începute, inclusiv pe campusurile duale, învăţământul-dual. Deci încercăm să vedem creşterea în zona de investiţii fiindcă investiţiile după aceea reuşesc să aducă şi o plus valoare o platformă de care putem beneficia mult mai mulţi. Dar aştept să văd procentul şi să văd rezultatul final. Înţeleg că sâmbătă va fi votul pe buget în guvern”, a spus Daniel David.
Despre combaterea pseudo-științei
Întrebat dacă are un plan de acţiune în cazul cadrelor didactice care promovează pseudo-ştiinţa, nu doar în şcoală ci şi în afara acesteia, în spaţiul public, ministrul Educaţiei a răspuns: ”Înainte să fiu ministru am vorbit despre aceste lucruri. În Programul de guvernare noi trebuie să avem o platformă naţională pentru a promova ştiinţa şi a contra pseudo-ştiinţa”.
Elevii nu pot contribuit singuri la ”controlul” cadrelor didactice care promovează idei în afara ştiinţei: ”Controlul pseudo-ştiinţei nu se face doar prin intermediul elevului, se face prin intermediul profesorilor, prin anumite reglementări pe care le putem avea acolo şi, de multe ori, cu implicarea părinţilor”, spune ministrul, arătând că, dacă se fac propuneri privind anumite discipline de studiat în şcoală, părinţii trebuie să fie cei care să vadă dacă este vorba despre ştiinţă sau pseudo-ştiinţă.
”Cu toţii trebuie să ne implicăm în acest sens”, conchide Daniel David.
(Citește și: Evaluarea Națională, matematică – unul din trei elevi nu a reușit nici măcar nota 5; continuă eșecul total al ”României Educate” în rural)
****
Urmărește-ne pe Google News
