Nouă percheziţii au fost efectuate sâmbătă dimineața în Capitală şi în judeţele Ilfov, Timiş, Maramureş, Sălaj şi Neamţ, în urma evenimentului care a avut loc pe 30 noiembrie la Tâncăbeşti, când mai multe persoane au participat la comemorarea a 86 de ani de la moartea liderului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu.
De asemenea, acțiunea vizează și sancţionarea comportamentelor ilegale manifestate în mediul online, pe diferite platforme de socializare, constând în îndemnarea publicului la săvârşirea unor infracţiuni sau incitarea la violenţă şi ură împotriva unor persoane pe motiv că fac parte dintr-o anumită categorie definită pe criterii de etnie, orientare sexuală ori pe motivul exprimării opţiunilor politice în contextul procesului electoral din România, mai spune un comunicat al Parchetului General.
La Tâncăbești, cei care se declară legionari comemorează în fiecare an moartea lui Corneliu Zelea-Codreanu, astfel încât autoritățile îi puteau identifica ușor pe cei care participau la aceste evenimente și care puteau fi acuzați cel puțin de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, anunță Parchetul General.
”Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a efectuat 9 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Timiş, Maramureş, Sălaj şi Neamţ, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, constând în aceea că, în data de 30.11.2024, în localitatea Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mişcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu şi a altor 13 membri ai Mişcării, la care au participat aproximativ 100 – 150 de persoane”, informează sâmbătă Parchetul General
Persoanele vizate de anchetă, alături şi de alte persoane încă neidentificate, au folosit steaguri cu simboluri ce reprezintă Mişcarea Legionară, au purtat uniforme legionare şi au adoptat simboluri specifice, cum este salutul specific Mişcării Legionare.
Ulterior, în spaţiul public, prin intermediul aplicaţiei TikTok, au fost distribuite mai multe videoclipuri cu aspecte de la comemorarea de la Tâncăbeşti.
Percheziţiile vizează, de asemenea, comportamente ilegale manifestate pe mai multe platforme online şi care pot fi împărţite în două categorii: mesaje care incită la violenţă împotriva unui candidat la alegerile prezidenţiale sau împotriva celor care susţin un anumit candidat şi mesaje care promovează concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, mai spune PG, într-un alt comunicat.
„În cursul zilei de astăzi, 7 decembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Inspectoratul General al Poliţiei Române au demarat o acţiune comună care urmăreşte sancţionarea comportamentelor ilegale manifestate în mediul online, pe diferite platforme de socializare, constând în îndemnarea publicului la săvârşirea unor infracţiuni sau incitarea la violenţă şi ură împotriva unor persoane pe motiv că fac parte dintr-o anumită categorie definită pe criterii de etnie, orientare sexuală ori pe motivul exprimării opţiunilor politice în contextul procesului electoral din România”, mai arată Parchetului General.
Activităţile operative sunt realizate în şapte dosare penale în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare, incitare la violenţă, ură sau discriminare, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, fapta de a promova în public idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prevăzută de art. 5 din OUG nr. 31/2002.
„Acțiunile pe linia combaterii violenței în mediul online și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care incită la acte de violență sau la săvârșirea unor infracțiuni vor continua în perioada următoare, la nivelul unităților de parchet și de poliție din întreaga țară fiind demarate mai multe anchete având acest obiect”, mai anunță PG.
Printre cei vizaţi de anchetă ar fi şi cel care a ameninţat membri ai organizaţiei Roma for Democracy, potrivit unor surse Agerpres.
Cum explica Parchetul General, la 2 zile după primul tur al prezidențialelor, lipsa dosarelor privind cultul persoanelor vinovate de genocid contra umanității și de crime de război
La Tâncăbești, admiratorii legionarilor îl comemorează în fiecare an pe Corneliu Zelea-Codreanu, astfel încât autoritățile îi puteau identifica ușor pe cei care participau la aceste evenimente și care puteau fi acuzați dde utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Călin Georgescu a fost anchetat pentru promovarea persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid şi de crime de război, dar dosarul a fost închis rapid. După primul tur al alegerilor prezidențiale, Parchetul General a publicat un comunicat în care își justifica pasivitatea în cazul acestor infracțiuni, acuzând legislația defectuoasă.
Una dintre declarațiile lui Călin Georgescu ce au dus la sesizarea din dosarul închis de PG:
„Neamul românesc a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareșalul Ion Antonescu şi mulți, mulți alţi eroi“. Ulterior, și-a nuanțat declarația, spunând că „Toți au făcut și fapte bune, și altele mai puțin bune, dar, în general, un lider autentic este cel care spune adevărul. Și dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider“.
PG nu explică dacă a solicitat vreodată modificarea acestei legislații.
Explicația Parchetului General:
„Cu titlu de exemplu, teza I a art. 5 din OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Din această perspectivă, infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care s-a stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat.
Astfel, art. 2 lit. c) din același act normativ reglementează că prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
Or, aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator„.
Prezentăm integral comunicatul din 26 noiembrie:
Acest tip de criminalitate face obiectul monitorizării permanente din partea PÎCCJ, respectiv semestrial sunt colectate date privind infracțiuni de sine stătătoare (inclusiv cele prevăzute de OUG 31/2002) și date privind acele infracțiuni care au ca o circumstanță agravantă un motiv de discriminare.
Preocuparea PÎCCJ este de a îmbunătăți monitorizarea în timp real a dosarelor penale având ca obiect infracțiuni motivate de ură, precum și respectarea standardelor de anchetă efectivă și termen rezonabil, conform metodologiilor și a ghidurilor de investigare aferente.
PÎCCJ controlează periodic modul de investigare a acestui tip de infracțiuni de către parchetele din subordine. De altfel, în acest moment este în derulare un control care vizează modul de instrumentare a cauzelor având ca obiect infracțiuni motivate de ură înregistrate în anii 2023 și 2024.
Începând cu anul 2020, procurorii au la dispoziție o metodologie de investigare a infracțiunilor motivate de ură, adoptată prin Ordinul nr. 184 din 30 octombrie 2020 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
De asemenea, procurorii au la dispoziție Ghidul privind identificarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor motivate de ură, elaborat în cadrul proiectului „Protecția Victimelor Infracțiunilor”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian.
În urma monitorizării și a acțiunilor de control privind aceste cauze penale s-au desprins următoarele aspecte:
- numărul sesizărilor prin denunț sau plângere este unul relativ mic (în anul 2023 au fost înregistrate un număr de 146 de sesizări penale, iar în primul semestru al anului 2024 s-au înregistrat doar 105 astfel de sesizări);
- Ministerul Public nu are atribuții și nici capacitatea operațională de a monitoriza postările din mediul online;
- PÎCCJ s-a autosesizat constant în situația în care în mass-media au fost reflectate posibile încălcări ale legislației penale privind incriminarea infracțiunilor motivate de ură, cum a fost și cazul recent al unui europarlamentar;
- dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală.
Cu titlu de exemplu, teza I a art. 5 din OUG nr. 31/2002 incriminează fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. Din această perspectivă, infracțiunea menționată are ca premisă existența unei hotărâri de condamnare prin care s-a stabilit anterior vinovăția persoanelor al căror cult este în prezent promovat.
Astfel, art. 2 lit. c) din același act normativ reglementează că prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
Or, aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator„.
(Citește și: Fără precedent: CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procesul se reia de la zero, guvernul va stabili noua dată)
****
Urmărește-ne pe Google News
