Importurile de bunuri și produse ale României s-au temperat în ultimele trei luni, cu o ușoară scădere a intensității cu care crește deficitul comercial, în condițiile în care și exporturile României au reușit să accelereze, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Conform datelor INS:
- în luna iulie, exporturile au însumat 8,9 mld. euro, în creștere cu +7% față de iulie 2024, când exporturile au însumat 8,32 mld. euro; în același timp, importurile lunare au însumat 11,54 mld. euro în iulie 2025, în creștere cu doar +2,4% față de iulie 2024, când importurile au însumat 11,27 mld. euro – deficitul comercial al lunii iulie 2025 s-a redus astfel la 2,64 mld. euro, față de 2,95 mld. euro în iulie 2024;
- în luna iunie, exporturile au însumat 8,22 mld. euro, în creștere cu +6,3% față de iunie 2024, când exporturile au însumat 7,75 mld. euro; în același timp, importurile lunare au însumat 10,59 mld. euro în iunie 2025, în creștere cu doar +0,6% față de iunie 2024, când importurile au însumat 10,53 mld. euro – deficitul comercial al lunii iunie 2025 s-a redus astfel la 2,37 mld. euro, față de 2,78 mld. euro în iunie 2024;
- în luna mai, exporturile au însumat 8 mld. euro, în creștere cu +10,6% față de mai 2024, când exporturile au însumat 7,24 mld. euro; în același timp, importurile lunare au însumat 10,73 mld. euro în mai 2025, în creștere cu 5,0% față de mai 2024, când importurile au însumat 10,21 mld. euro – deficitul comercial al lunii mai 2025 s-a redus astfel la 2,73 mld. euro, față de 2,97 mld. euro în mai 2024.
Explicațiile: Deprecierea leului din luna mai a sprijinit exportul și a scumpit importul + majorările de taxe, impozite și inflație, care descurajează consumul populației. Importurile continuă totuși să crească
De notat că scăderea ritmului cu care se majorează importurile vine inclusiv pe fondul deteriorării încrederii și apetitului de consum al populației, în condițiile în care consumul discreționar și de bunuri de folosință îndelungată e deservit în bună parte din importuri și trebuie să se liniștească după explozia consumului pe credit din anul electoral 2024 – anul trecut a fost an record pentru consumul din importuri.
În același timp, cererea de la export pare să își fi revenit cel puțin parțial, înregistrându-se 3 luni (mai, iunie, iulie) cu creștere mai alertă a exporturilor decât cea a importurilor.
Câteva observații:
- Deficitul balanței comerciale a fost astfel de 19,31 mld. euro, cu (doar) 1,27 mld. euro mai mare (+7,1%) în primele 7 luni din 2025 față de primele 7 luni din 2024, la 19,31 mld. euro. În perioada similară din 2024, deficitul balanței comerciale creștea cu ritm dublu: cu 2,43 mld. euro în sumă brută și cu +15,6% în ritm procentual.
- Mare parte din deteriorarea anului 2025 vine din primele 4 luni ale lui 2025, când importurile au fost extrem de mari și exporturile au întâmpinat probleme.
- În primele 4 luni din 2025 am avut un deficit comercial de 11,6 mld. euro, cu +24,5% mai mare față de cel din perioada similară a anului 2024. Comparativ cu datele pentru ultimele 3 luni diferența este masivă în condițiile în care în primele 4 luni ale anului acesta importurile au crescut de 12 ori mai rapid decât au crescut exporturile.
- În luna mai, cursul valutar euro/leu s-a depreciat după clasarea pe primul loc al alegerilor prezidențiale a candidatului suveranist AUR și a faptului că BNR a lăsat leul să treacă de 5 lei din cauza presiunii la depreciere, după ce l-a ținut sub acest prag peste 3 ani și jumătate. Deprecierea pare să fi sprijinit exporturile, ieftinind bunurile românești pe piața internațională și scumpind importurile.
(Citește și: ”Degradare severă a comerțului internațional: Importurile României au crescut anul acesta de 12 ori mai rapid decât exporturile. Creșterea consumului e acoperită peste 50% din import”)
În plus, conform datelor privind formarea PIB în T2 2025 publicate vinerea trecută de INS, contribuția negativă a exportului net s-a moderat de o manieră majoră în T2, fiind de doar -0,4pp după -2,8pp în primul trimestru.
Astfel, pentru prima dată din 2023 (prima dată în ultimele 5 trimestre), exportul de bunuri a crescut în T2 2025 cu un ritm procentual mai mare ca cel al importurilor – tendință care a continuat în iulie.
Asta creează premise pentru o creștere economică în revenire în 2026 cu condiția ca investițiile private să crească oferta de bunuri și servicii din economie, astfel încât mai mult din cererea de consum să fie satisfăcută intern. Altfel, consumul din import înseamnă transfer de avuție locală și creare de creștere economică și locuri de muncă în țările din care importăm.
Euro a fost cotat marți la 5,0737 lei, cu 2% mai sus ca înainte de alegeri. Deprecierea a creat inflație
Amintim că cursul euro/leu s-a apreciat la nivel real în anii 2023 și 2024 cu aproape 5% în fiecare an, potrivit unui amplu raport de analiză realizat de Comisia Europeană cu privire la dezechilibrele macroeconomice ale României. Analiștii Unicredit afirmau în debutul anului că aprecierea reală a cursului a afectat semnificativ competitivitatea României și a contribuit la dezechilibrarea balanței comerciale prin ieftinirea reală a importurilor și afectarea exporturilor prin această pierdere de competitivitate.
La nivel general, stabilitatea cursului la noi, cu o inflație mai mare raportat la cea din zona euro, echivalează cu o apreciere în termeni reali a monedei naționale. Aprecierea în termeni reali a leului este problematică din perspectiva competitivității economiei noastre, în mod special în sectoare cu productivitate scăzută, marje de profit mici și o forță de muncă ocupată cu calificări mai reduse.
(Citește și: ”Comisia Europeană: Leul s-a apreciat la nivel real față de Euro cu aproape 5% anual în 2023 și 2024 – Stabilitatea cursului a permis guvernanților să nu respecte angajamentele bugetare ale României”)
(Citește și: ”Avem de reconstruit un sector economic: industria chimică e responsabilă de 42% din dezastruosul deficit comercial. Asta în condițiile în care avem resurse”)
(Citește și: ”Raport Unicredit: Aprecierea real efectivă a leului față de euro a afectat competitivitatea sectorului manufacturier. Implicațiile cursului valutar”)
***
Urmărește-ne pe Google News
