Un raport realizat de experții FMI în baza asistenței tehnice oferite României prevede o serie de măsuri fiscale menite să reechilibreze bugetul. Acestea prevăd mutarea poverii fiscale de pe impozitarea muncii (inclusiv prin reducerea contribuțiilor sociale) către impozitarea consumului și, într-o măsură mai mică, a capitalului, se arată în document.
Dacă ar fi implementate integral, recomandările detaliate ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, susțin experții FMI. Unele măsuri au fost implementate de guvern la sfârșitul anului trecut.
Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede reducerea treptată a deficitului bugetar, de la aproximativ 9,3% din PIB în 2024 (ESA) la 7% în 2025 și până la 3% (sau mai puțin) până în 2031.
”Având în vedere spațiul limitat pentru consolidarea cheltuielilor ‒ din cauza unui raport cheltuieli/PIB deja redus ‒ mobilizarea veniturilor devine esențială. Asistența tehnică a FMI propune un pachet de reformă fiscală care vizează creșterea veniturilor, îmbunătățirea stimulentelor pentru muncă, menținerea atractivității pentru investiții de capital și închiderea portițelor de optimizare fiscală abuzivă. Recomandările principale mută povara fiscală de pe muncă (inclusiv contribuțiile sociale) spre consum și, într-o măsură mai mică, spre capital. Dacă sunt aplicate integral, aceste măsuri pot aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025”, se arată în raport.
Redăm în continuarea propunerile experților FMI.
Impozitarea muncii: Două cote de impozitare a veniturilor, de 15% și 25%, reducerea contribuțiilor la asigurări de sănătate
FMI propune înlocuirea cotei unice de 10% pentru impozitul pe venitul din muncă cu un sistem cu două cote marginale de impozitare: 15% și 25%, cea din urmă aplicându-se începând cu percentila a 90-a a veniturilor.
Pentru reducerea sarcinii fiscale asupra muncii pentru majoritatea contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată, se arată în raport.
”Povara fiscală asupra veniturilor din muncă în România, care include impozitul pe venitul personal (cota unică) și contribuțiile sociale obligatorii (CAS și CASS) pentru pensii și asigurări de sănătate, se numără printre cele mai ridicate din UE pentru nivelurile de venit mai mici, deși la nivelul salariului mediu, povara fiscală din România este sub media UE. Povara fiscală ridicată pentru veniturile mici creează o barieră în calea accesului lucrătorilor cu venituri reduse pe piața muncii formale. Lipsa de progresivitate a poverii fiscale pe întreg spectrul veniturilor indică faptul că sistemul cotei unice nu își îndeplinește rolul de instrument esențial pentru redistribuire. Cheltuielile fiscale asociate scutirilor de la plata contribuțiilor sociale sunt substanțiale, iar discrepanțele între obligațiile de plată ale CAS și CASS în cazul persoanelor fizice autorizate și al salariaților creează oportunități pentru arbitraj fiscal. Introducerea unui sistem de cote progresive de impozitare marginală ar putea mobiliza venituri suplimentare, îmbunătățind în același timp echitatea verticală în distribuția veniturilor nete. Aceasta ar putea fi însoțită de alocații mai generoase sau de un program de beneficii pentru angajații cu venituri reduse, precum și de reducerea sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate”, se arată în raportul tehnic.
În prezent, majoritatea veniturilor din pensii nu sunt impozitate în România, în timp ce contribuțiile la pensii sunt deductibile la calculul PIT. Corectarea acestui tratament neuniform al contribuțiilor și beneficiilor ar contribui la îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii, mai precizează experții.
”Dacă spațiul fiscal o permite, sarcina fiscală asupra veniturilor mici ar trebui redusă printr-o alocație mai generoasă sau prin introducerea unui program de beneficii pentru angajați cu venituri reduse. Contribuțiile la pensii ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie veniturile din pensii să fie impozitate”, se mai arată în raport.
Impozitarea capitalului: Comasarea impozitelor pe proprietate, reducerea plafonului de venit pentru impozitarea microîntreprinderilor
Impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui crescut de la 8% la 10%, egalând astfel rata aplicată veniturilor din dobânzi, se arată în raport. Această măsură ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea sistemului, susțin experții. Măsura a fost deja implementată.
În ceea ce privește impozitul pe proprietate, recomandarea principală a FMI este de a comasa impozitul pe teren și cel pe clădiri într-un singur impozit și de a reduce scutirile, oferind în schimb forme alternative de sprijin fiscal pentru categoriile vulnerabile.
Impozitarea profiturilor companiilor poate fi îmbunătățită, potrivit raportului, prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări și înlocuirea scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investiții eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.
Facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare ar trebui restructurate ca un credit fiscal rambursabil.
În cele din urmă, ”plafonul de venit pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ față de nivelul actual de 500.000 euro (a fost redus 250.000 începând cu 2025, respectiv 100.000 începând cu 2026, n.r.), de preferință prin alinierea acestuia la plafonul de înregistrare în scopuri de TVA (88.500 euro)”.
Taxe pe consum: Majorarea TVA la 21%, eliminarea cotelor reduse, ajustarea accizelor cu inflația, taxă pe carbon
Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal necesar reducerii contribuției pentru asigurările de sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția posibilă a alimentelor de bază — majorarea ar putea fi implementată treptat, pentru a atenua impactul asupra prețurilor pentru consumatori. În plus, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21%, apropiindu-se astfel de media UE-27, care este de 22%.
Accizele ajustate cu inflația pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar cota de accizare pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale). De asemenea, accizele ajustate cu inflația pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat, până la nivelurile considerate optime.
Introducerea unei taxe suplimentare pe carbon ar trebui să fie însoțită de programe de protecție, cum ar fi transferurile în numerar direcționate, pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici în fața creșterii prețurilor la energie.
(Citește și: ”Nicușor Dan: Decizia politică pe măsurile fiscale va fi luată luni. Ce se întâmplă cu guvernul – Cresc tensiunile între partide. PSD joacă mai tare: postul de premier sau rotativă sau opoziție”)
***
Urmărește-ne pe Google News
