Lucian Heiuș, fostul președinte ANAF, actual vicepreședinte în Curtea de Conturi, consideră că amploarea evaziunii fiscale în Portul Constanța „este foarte mare”, portul fiind principalul punct de intrare în România a bunurilor ce sunt vândute nefiscalizat pe piața românească, fără documente.
„Acolo este problemă de Vamă. Dar noi, pe analizele pe care le făceam la ANAF, ne puneam și se pune în permanență această problemă: cum pot să ajungă produse din import, pe piață, fără documente? Pentru că ele pot să intre doar prin punctele de frontieră”, afirmă Heiuș (foto), într-o intervenție la Digi24.
Acesta a ridicat inclusiv problema achizițiilor de locuințe sau autoturisme, spunând că aceasta este o zonă unde trebuie aplicate măsuri mai ferme, deoarece există în România peste 250.000 de locuințe cumpărate pe firmă, achiziții care afectează economia TVA.
„Există în România peste 250.000 de locuințe cumpărate pe firmă. Ele afectează TVA-ul pentru că sunt cu taxare inversă. Dacă le cumpără patronul pe persoană fizică plătea TVA. Daca sunt cumpărate pe firmă… Mă îndoiesc că din cele peste 250.000 sunt foarte multe folosite ca sediu de firmă sau închiriate ca să aducă venituri companiei. Sunt convins că cele mai multe sunt folosite ca locuință personală. Haideți să ne uităm la companii, câte masini de peste 200.000 de euro sunt luate în leasing pe firme. Care, din nou, afectează TVA-ul, pentru că si-l deduc, chiar dacă parțial, cu 50%. Ar trebui condiții mai restrictive”, a declarat fostul șef ANAF.
Contextul: Un raport foarte minuțios și dur la adresa ANAF realizat de Curtea de Conturi explică multe tipuri de nereguli din activitatea Fiscului
Amintim că un raport dur al Curții de Conturi, publicat miercuri, aduce acuzații grave inclusiv strategiei ANAF privind tratamentului riscului fiscal. Raportul explică atât gradul slab de colectare, evaziunea fiscală ridicată inclusiv la TVA și, parțial, criza bugetară.
(Citește și: Raport dur al Curții de Conturi la adresa ANAF – explică gradul slab de colectare, evaziunea fiscală ridicată inclusiv la TVA și, parțial, criza bugetară)
Conform raportului, la 2.440 de adrese din România figurează 47.513 de firme ce însumează datorii la bugetul de stat de aproape 30 de miliarde lei. Aceste ”cuiburi” sau ”incubatoare” de firme sunt ignorate de ANAF, conform Curții de Conturi.
Raportul este „o analiză de risc efectuată de echipa de audit public extern din cadrul Curții de Conturi, concluzia fiind aceea de neanalizare/neinvestigare de către structurile cu atribuții în analiza riscului fiscal a situației contribuabililor care au sediile fiscale înregistrate la aceeași adresă, și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat”.
Straniu este că la unele dintre aceste adrese au existat controale, însă inspectorii ANAF care s-au ocupat de aceste cazuri nu au considerat necesară o analiză de risc:
„Deși organele de control fiscal a efectuat în anul 2023 diverse verificări la unele dintre aceste adrese, nu au fost valorificate sau măcar analizate riscurile fiscale ce țin de împrejurarea desfășurării activității într-un sediu la care funcționează un număr foarte mare de firme, verificările finalizându-se în cea mai mare parte fără nicio constatare și fără a se semnala de către echipele de inspecție antifraudă această situație ce ar trebui investigată suplimentar”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Heiuș: SRI ar putea sprijini anticorupția în locuri cu risc ridicat ca Portul Constanța
Fostul șef al ANAF a declarat că ar fi indicat ca SRI-ul să ajute în combaterea corupției în locuri cu risc ridicat de evaziune, cum ar fi Portul Constanța.
„Ar fi mult mai indicat ca SRI-ul să ajute la combaterea corupției care există în locuri cu risc ridicat. Vorbim de Portul Constanța, unde toată lumea recunoaște că este principalul loc unde intră marfa fără acte sau cu prețuri scăzute în România, care se valorifică apoi pe piața românească. Acolo într-adevăr trebuie luate măsuri și probabil expertiza specialiștilor din acest serviciu ne ajută.
(…)
Eu bănuiesc că (amploarea evaziunii fiscale în Portul Constanța) este foarte mare. Acolo este problemă de Vamă, pentru că este principalul loc de intrare a produselor în România. Dacă discutăm despre celebrul Dragonul Roșu – pentru că vorbeam despre ANAF – unde se comercializează marfă fără documente sau cu prețuri scăzute, eu întotdeauna mi-am pus problema cum pot să ajungă pe piață aceste produse. Pentru că ele, dacă ar fi undeva înregistrate, fiscalizate, ele nu ar mai putea fi comercializate fără documente”, a declarat Heiuș în intervenția sa la Digi24.
Acesta a mai precizat că, pe analizele care erau făcute la ANAF, se punea întrebarea vizavi de cum pot să ajungă produse din import, pe piață, fără documente, deoarece ele pot să intre doar prin punctele de frontieră.
„ANAF poate are nevoia de expertiza unor specialiști. Cum de multe ori ai nevoie de anumite informații de care nu dispui. Iar SRI, prin activitatea specifică pe care o are, poate să îți furnizeze și furnizează, sunt sigur, tuturor organelor statului, informațiile de care au nevoie și unde simt că este un risc de securitate națională.
Au fost până în 2017 inclusiv oameni, detașați, de la SRI în ANAF, care prin expertiza pe care o aveau au contribuit pe anumite domenii. Lucrau efectiv alături de colegii noștri. Erau detașați, ocupau funcții de directori, poate de șefi de servicii, și contribuiau alături de funcționarii ANAF-ului, care sunt oamenii foarte bine pregătiți, să identifice zonele cu risc fiscal, să contribuie la acțiuni cât mai ferme de inspecție fiscală”, a mai declarat Lucian Heiuș, vicepreședinte al Curții de Conturi.
România, campioană la evaziunea pe TVA
Potrivit acestuia, posibila implicare a SRI în combaterea evaziunii fiscale, așa cum a propus președintele României Nicușor Dan, ar putea produce un efect de descurajare în rândul evazioniștilor.
„În momentul în care știi că un serviciu secret, specializat, care are resurse specifice pe care ANAF nu le are, este implicat în lupta împotriva evaziunii fiscale, este posibil să aibă și un rol de prevenție și cei care făceau evaziune fiscală să își dea seama că lucrurile sunt tratate mult mai serios, la un alt nivel, și să își schimbe comportamentul fiscal”, a spus fostul șef al ANAF.
Amintim că România ocupă primul loc în Europa la gap-ul de TVA, adică diferența dintre ce ar trebui statul să colecteze din TVA și cât colectează efectiv, diferență care reprezintă evaziune fiscală. Acest deficit de TVA s-ar cifra la un procent de 30-35%, adică o valoare de până la 9 miliarde de euro. Comparativ, alte țări din sud-estul Europei, cu evaziune ridicată în trecut, au reușit să reducă acest gap spre 5%.
„Impact deloc mic” în economia TVA din locuințele și mașinile luate pe firmă – „Cele mai multe locuințe sunt folosite ca locuință personală”
Acesta a indicat ca problemă la TVA inclusiv achizițiile de locuințe sau autoturisme făcute de persoane fizice pe firme, el spunând că aceasta este o zonă unde trebuie aplicate măsuri mai ferme deoarece există o practică extinsă în sensul optimizării fiscale.
„Eu personal, și am lucrat ultimii 20 de ani în ANAF sau în jurul ANAF-ului. (…), consider că sunt lucruri administrative care pot duce la creșterea TVA. Nu sunt adeptul majorării TVA, ci cred că putem să aplicăm niște acțiuni mult mai ferme: există în România peste 250.000 de locuințe, cumpărate pe firmă. Ele afectează TVA-ul pentru că sunt cu taxare inversă. Dacă le cumpără patronul pe persoană fizică plătea TVA. Daca sunt cumpărate pe firmă…
Mă îndoiesc că din cele peste 250.000 sunt foarte multe folosite ca sediu de firmă sau închiriate ca să aducă venituri companiei. Sunt convins că cele mai multe sunt folosite ca locuință personală. Haideți să ne uităm la companii câte masini de peste 200.000 de euro sunt luate în leasing pe firme. Care afectează TVA-ul, pentru că si-l deduc, chiar dacă parțial, cu 50%. Ar trebui condiții mai restrictive”, a explicat Lucian Heiuș.
El a punctat că, la 250.000 de locuințe cumpărate pe firmă, la un preț de peste 200.000 de euro, ajungem la un impact masiv în necolectare de TVA într-o perioadă lungă de timp – posibil până la sume de ordinul miliardelor de euro.
„Nu e un impact deloc mic”, a punctat oficialul.
Prima decizie pe care aș lua-o ca șef ANAF: Aș trimite inspecția fiscală la marile 3.000 de companii din România să arăt că nu acolo e problema
Heiuș a spus că marea evaziune fiscală nu este la marile companii, iar acest lucru necesită o demonstrație.
„Dacă aș mai fi azi președintele ANAF, prima decizie pe care aș lua-o ar fi să trimit inspecția fiscală la primele 3.000 de firme din România. Mergem și vedem: toată lumea spune că acolo e marea evaziunea fiscală. Dacă cele 3.000 de firme sunt oneste și corecte nu deranjez cu nimic. Dacă găsim că într-adevăr acolo e marea evaziune fiscală înseamnă că vom recupera niște sume suplimentare la bugetul de stat. Dar, din experiența mea, nu este așa: marii contribuabili au în general un comportament și o conformare voluntară la declarare și la plată foarte mare”, a conchis Heiuș.
(Citește și: Raport dur al Curții de Conturi la adresa ANAF – explică gradul slab de colectare, evaziunea fiscală ridicată inclusiv la TVA și, parțial, criza bugetară)
***
Urmărește-ne pe Google News
