Raport dur al Curții de Conturi la adresa ANAF – explică gradul slab de colectare, evaziunea fiscală ridicată inclusiv la TVA și, parțial, criza bugetară

Autoritățile fiscale pot identifica firmele prin analiza riscului fiscal, în special când există un număr mare de societăți cu datorii la aceeași adresă, ceea ce poate indica transferuri de datorii și evitarea plății impozitelor.
Aceste ”incubatoare de societăți” au ”o influență semnificativă în economia TVA” – spune un foarte dur Raport al Curții de Conturi privind activitatea ANAF.

La 2.440 de adrese din România figurează 47.513 de firme ce însumează datorii la bugetul de stat de aproape 30 de miliarde lei, menționează un raportul unui audit de conformitatea realizat la ANAF de către Curtea de Conturi. Deși acest fenomen din ce în ce mai sofisticat este ușor de depistat și este generează o parte din gap-ul de TVA, experții Curții de Conturi au constatat că el nu a fost inclus pe lista riscurilor de evaziune fiscală și spălare de bani și nici nu au fost inițiate modificări legislative de stopare a lui.

Raportul foarte minuțios și dur la adresa la adresa ANAF realizat de Curtea de Conturi cuprinde mai multe tipuri de nereguli din activitatea Fiscului, nereguli ce explică rezultatele slabe în colectarea veniturilor statului, care au contribuit la situația bugetară gravă în care se află acum România.

Oamenii ANAF ignoră aceste ”cuiburi” sau ”incubatoare” de firme

Raportul este „o analiză de risc efectuată de echipa de audit public extern din cadrul Curții de Conturi, concluzia fiind aceea de neanalizare/neinvestigare de către structurile cu atribuții în analiza riscului fiscal a situației contribuabililor care au sediile fiscale înregistrate la aceeași adresă, și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat„.

Straniu este că la unele dintre aceste adrese au existat controale, însă inspectorii ANAF care s-au ocupat de aceste cazuri nu au considerat necesară o analiză de risc:

„Deși organele de control fiscal a efectuat în anul 2023 diverse verificări la unele dintre aceste adrese, nu au fost valorificate sau măcar analizate riscurile fiscale ce țin de împrejurarea desfășurării activității într-un sediu la care funcționează un număr foarte mare de firme, verificările finalizându-se în cea mai mare parte fără nicio constatare și fără a se semnala de către echipele de inspecție antifraudă această situație ce ar trebui investigată suplimentar”.

Aceste societăți au „o influență semnificativă în economia TVA”

Curtea de Conturi precizează că aceste cazuri ar crește eficiența recuperării creanțelor bugetare, firmele implicate în mecanismul surprins în raport având „o influență semnificativă în economia TVA”:

• Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale cu atribuții în domeniul stabilirii riscului fiscal.

• Analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite ANAF să identifice acele grupuri formate din juriști, contabili, consultanți fiscali specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a ”îngropa” acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind astfel de orice eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale.

• Identificarea și cunoașterea acestor adevărate ”cuiburi” sau ”incubatoare” de firme ce au sediul înregistrat la aceeași adresă precum și a persoanelor care oferă aceste servicii de găzduire și transfer al acțiunilor /părților sociale către alte persoane fizice greu identificabile vor permite organelor fiscale să întreprindă măsuri legale cu eficiență sporită pe linia luptei împotriva evaziunii fiscale și a recuperării creanțelor bugetare.

• Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale care au o existență ce ar trebui să ridice semne de întrebare organelor fiscale prin riscul determinat de funcționarea ”la grămadă” de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică au cod valabil de TVA și sunt parte din circuitele de deductibilitate a TVA, având o influență semnificativă în economia TVA.

Situația statistică

Pe baza datelor primite de la DGAF, Centrul Național pentru Informați Financiare și Oficiul Național al Registrului Comerțului, au rezultat câteva „aspecte de interes pentru organele fiscale”, menționează Curtea de Conturi:

• în România sunt 2440 adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023 la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Număru total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513 companii, cu datorii totale cumulate de 29.666.938.343 lei.

• au fost identificate un număr de 361 adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre acestea fiind identificate un număr de 72 adrese la care funcționează mai mult de 100 firme pe aceeași locație.

Cazuri concrete, cu adrese și fotografii – printre acestea, un apartament de bloc ce găzduiește de 2.736 de firme

Curtea de Conturi a identificat zeci de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme la aceeași adresă, dintre care cele mai multe în București.

Documentul, intitulat ”Respectarea prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea si încasarea
veniturilor bugetului general consolidat, administrate de ANAF” pentru anul 2023, include și numeorase cazuri concrete, din care prezentăm doar câteva, din București:

• la adresa bd. Bucureștii Noi nr. 136, ap. 5 au sediul profesional declarat un număr de 6061 persoane fizice autorizate, precum și un număr de 2398 societăți comerciale care au sediul social declarat în același spațiu. După cum se poate observa în captura Google street view, locația este improprie desfășurării activității unui număr de 8.459 p.f.a și societăți comerciale

• la adresa str. Argentina nr. 25 au sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei (la 31.12.2023). După cum se poate observa în captura Google street view de mai jos, locația este improprie desfășurării activității unui număr de 1.895 societăți comerciale (o casa particulară cu 3-4 camere)

• la adresa str. arhitect Grigore Ionescu, nr. 63, bl. T73, sc. 2, et. 4, ap. 42 din Sectorul 2 funcționează 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei la 31.12.2023. La aceeași adresă, însă la apartamentul 40 se regăsesc de asemenea un număr impresionant de firme, de peste 200. Trebuie menționat faptul că această adresă se regăsește la Oficiul Național al Registrului Comerțului sub mai multe variante, toate însă fiind de fapt una singură: str. Grigore Ionescu, str. arh. Grigore Ionescu, str. arh. Ionescu Grigore, str. arhitect Grigore Ionescu. Această situație, care nu este singulară, denotă o lipsă de consecvență a ONRC în înregistrarea sediilor sociale ale firmelor din România, întrucât astfel o adresă apare sub mai multe variante, fapt ce îngreunează identificarea societăților comerciale ce sunt înregistrate la același sediu social. După cum se poate observa în captura Google street view de mai jos, locația este improprie desfășurării activității unui număr de 2.736 societăți comerciale (un apartament într-un bloc de locuințe)

• la adresa str. Poiana cu Aluni nr. 6, bl. 17, sc. 3, ap. 89 au sediul social declarat un număr de 959 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 30.887.545 lei (la 31.12.2023)

• la adresa Mihai Bravu nr. 136, bl. D20, sc. 2, et. 3, ap. 39 au sediul social declarat un număr de 336 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 22.701.058 lei (la 31.12.2023)

• la adresa Calea Moșilor nr. 158 au sediul social declarat un număr de 718 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 44.748.925 lei (la 31.12.2023). Adresa este în imediata vecinătate a AS3FP (imobil alăturat), având chiar un anunț de promovare închiriere sedii firmă la prețul de 8,99 euro/lună. După cum se poate observa în captura Google street view de mai jos, locația este improprie desfășurării activității unui număr de 718 societăți comerciale (un apartament într-un bloc de locuințe).

Alte cazuri în care nerespectarea prevederilor legale și pasivitatea ANAF au provocat diminuarea veniturilor ale bugetului general consolidat al statului

Raportul foarte minuțios realizat de Curtea de Conturi cuprinde mai multe nereguli din activitatea ANAF, nereguli ce explică rezultatele slabe în colectarea veniturilor statului și care au contribuit la situația bugetară gravă în care se află acum România.

Câteva exemple:

• Nu s-au analizat și valorificat informațiile existente din bazele de date ANAF în vederea stabilirii situației fiscale reale pentru un număr de patru contribuabili, persoane juridice, care, deși nu au aplicat sistemul TVA la încasare, au raportat în deconturile de TVA depuse pentru anul 2023 livrări de bunuri sau prestări de servicii a căror TVA aferentă a rămas neexigibilă, cu consecința neconstituirii, neevidențierii și neurmăririi în vederea încasării de TVA colectată, astfel fiind TVA declarată eronat ca neexigibilă, în sumă totală de 62.946.682 lei. Consecința: diminuarea veniturilor ale bugetului general consolidat al statului reprezentând TVA.

• Nu au fost analizate și valorificate de către organele fiscale de administrare, informații fiscale pentru contribuabilii, persoane juridice, care prezintă în anul 2023 neconcordanțe între valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii raportată prin Declarațiile informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național (Declarațiile 394) și valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile efectuate în interiorul țării, raportată prin Deconturile de TVA (Declarațiile 300).

• Neanalizarea, în cazul unui contribuabil arondat la Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii din cadrul D.G.R.F.P. București, a neconcordanțelor dintre datele declarate prin situațiile financiare anuale – Formular 20 „Contul de profit și pierdere” – cu cele declarate prin Declarația 101 privind impozitul pe profit, cu consecința nestabilirii, neînregistrării și neurmăririi încasării unor posibile venituri ale bugetului de stat reprezentând impozit pe profit.

• Nu au fost analizate și valorificate, în unele cazuri, informațiile fiscale existente în bazele de date proprii și nu au fost efectuate verificări proprii privind riscul fiscal în cazul unor contribuabili, persoane juridice, care au depus Decont TVA (D 300) în anul 2023, care au avut în ultimii doi ani imobilizări corporale în curs de execuție de peste 10.000.000 lei, comparate cu debitele la începutul anului 2023 (463 la 31.12.2022).

• Nu au fost analizate și valorificate în anul 2023, în unele cazuri, informațiile fiscale existente în bazele de date proprii și nu au fost efectuate verificări proprii privind riscul fiscal în cazul unor contribuabili, persoane juridice, care au declarat prin situațiile financiare la 31.12.2022 sume considerabile în contul avansurilor de trezorerie.

• La nivelul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii din cadrul DGRFP București nu există o evidență a persoanelor aflate în relații de afiliere care prezintă risc fiscal asociat prețurilor de transfer. Consecința: neidentificarea riscului fiscal asociat prețurilor de transfer prin analiza informațiilor din bazele de date utilizate/gestionate la nivelul A.F.C. Mijlocii – D.G.R.F.P. București, în lipsa efectuării unor controale inopinate la contribuabili.

• Nu au fost analizate și valorificate în anul 2023, în unele cazuri, informațiile fiscale existente în bazele de date proprii și nu au fost efectuate verificări proprii privind riscul fiscal în cazul unor agenți economici cu afiliați români sau străini care au înregistrat evoluții crescătoare ale unor indicatori bilanțieri în perioada 2022-2023, au efectuat tranzacții cu valori semnificative cu persoanele afiliate, declarate în D394 „Declarație informativă privind livrările/prestările pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA”.

(Citește și: DOCUMENT: ”Nu există factori relevanți de atenuare a deficitului” – Comisia Europeană avertizează că România se confruntă cu riscurile ridicate privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu)

****