România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările UE privind reducerea deficitului, este concluzia evaluării Comisiei Europene (Pachetul de Primăvară al Semestrului European), în contextul procedurii de deficit excesiv lansate împotriva României.
România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, după ce în 2019 acesta s-a situat la nivelul de 4,3% din PIB din 2019, peste ținta UE de3% din PIB. Conform angajamentelor ulterioare asumate de România, în special prin planul fiscal-structural național pe termen mediu, reechilibrarea finanțelor publice ar urma să se realizează pe un orizont mai lung de timp, un prim pas fiind o reformă fiscală negociată în prezent de reprezentanții principalelor partide care ar urma să formeze viitoarea coaliție de guvernare.
”Nu există factori relevanți de atenuare care să fie luați în considerare în cadrul procedurii privind deficitul excesiv care să schimbe această evaluare, în timp ce riscurile ridicate privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu cu care se confruntă România constituie un factor agravant”, se arată într-un document consultat de CursDeGuvernare.ro.
Barna: România a primit o perioadă scurtă de grație
Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, a precizat, după ce Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, că România a primit astăzi un ultim semnal, că trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat.
”România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluţiile economice şi sociale din statele membre”, spune ministrul pe Facebook. Tanczos Barna arată că, în privinţa României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creşterea ridicată a cheltuielilor – în principal pe fondul creşterii salariilor şi pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiţii publice – precum şi riscul de a nu atinge ţintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal. Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente şi este clar că perioada de graţie, până să fie propuse şi sancţiuni, este scurtă şi trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului şi consolidăm veniturile”, a precizat ministrul Finanţelor.
Președintele Nicușor Dan a anunțat marți că miercuri vor avea loc o serie de discuții și întâlniri cu liderii Comisiei Europene care vor analiza ce măsuri a luat fiecare țară europeană cu deficit excesiv, inclusiv România, pentru reducerea deficitului bugetar.
”Este o discuţie în curs cu Comisia. Noi, România, am promis multe şi nu am făcut nimic, dar acum este o nouă administraţie. O să încercăm….Discuţia e pe două paliere. Este o discuţie cu vicepreşedintele Comisiei, domnul Dombrovskis (Valdis Dombrovskis – comisar european pentru Economie), care se concentreză pe deficit şi o discuţie cu doamna Gauer (n.r. – Celine Gauer, responsabil al CE cu implementarea PNRR) care se concentrează pe PNRR cu două aspecte: pe de o parte, încercarea de a transfera nişte proiecte pe care ştim că le facem în locul altor proiecte pe care ştim că nu le facem; pe de altă parte, pe reformele pe care noi am promis că le facem în PNRR şi cu care suntem în întârziere. Deci, astea vor fi discuţiile cu doamna Gauer”, a mai declarat preşedintele.
(DOCUMENT/ RAPORTUL COMISIEI)
Până în prezent, România nu a depus raportul său anual de progres privind măsurile întreprinse pentru reducerea deficitului
La 25 octombrie 2024, România a depus primul său plan fiscal-structural național pe termen mediu. Planul acoperă perioada 2025–2028 și prevede o ajustare fiscală întinsă pe șapte ani. La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare prin care a susținut planul fiscal-structural național al României.
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o altă Recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) TFUE, recomandând României să încheie situația de deficit excesiv până în 2030. Consiliul a recomandat un traseu corectiv al cheltuielilor nete pentru România cu următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030, corespunzătoare ratelor maxime cumulative de creștere calculate raportat la 2023, respectiv 20,2% în 2025, 26,0% în 2026, 31,9% în 2027, 37,6% în 2028, 43,3% în 2029 și 49,0% în 2030.
Consiliul a stabilit termenul de 30 aprilie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare împreună cu raportul său anual de progres pentru 2025, care trebuie transmis Comisiei.
”Până în prezent, România nu a depus raportul său anual de progres privind măsurile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025, în vederea încheierii situației de deficit excesiv și privind implementarea pachetului de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare”, constată documentul.
Rata de creștere a cheltuielilor publice din 2024 și 2025 este prognozată de Comisie la 26,4%, peste ținta de 20,2%
Evaluarea măsurilor luate de România ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 conduce la o serie de concluzii enumerate mai jos. Această evaluare se bazează pe datele finale furnizate de Eurostat, prognoza de primăvară 2025 a Comisiei și alte informații disponibile Comisiei.
Pe baza datelor privind rezultatul bugetar notificate de România și validate de Comisie (Eurostat) și a calculului Comisiei, cheltuielile nete au crescut cu 19,9% în 2024. Conform prognozei Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează o creștere a cheltuielilor nete cu 5,4% în 2025, depășind astfel maximul recomandat de 5,1% stabilit în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025. Ca raport față de PIB, abaterea dintre rata de creștere a cheltuielilor nete prognozată pentru 2025 și maximul recomandat este de 0,1% din PIB.
Luând în considerare anii 2024 și 2025 împreună, rata cumulativă de creștere a cheltuielilor nete pentru acești doi ani este prognozată de Comisie la 26,4%, depășind astfel maximul cumulativ recomandat de 20,2% stabilit în aceeași Recomandare. Ca raport față de PIB, abaterea dintre creșterea cumulativă a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat este de 1,7% din PIB.
Această abatere este în mare parte determinată de creșterea mare a cheltuielilor curente guvernamentale în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special o creștere cu 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și o creștere cu 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile).
Din cauza ratei ridicate de creștere a cheltuielilor nete în 2024, deficitul general al administrației publice a crescut la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, fiind mult peste nivelul planificat de 7,9% din PIB notificat de România în toamna anului 2024.
Revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea țintelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare
Prognoza Comisiei din primăvara anului 2025 prevede o scădere a deficitului general la 8,6% din PIB în 2025. Această scădere proiectată a deficitului reflectă în principal implementarea unui pachet de consolidare fiscală la sfârșitul anului 2024, care a inclus înghețarea nominală a salariilor și pensiilor și unele măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, inclusiv eliminarea facilităților fiscale acordate unor sectoare.
Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea țintelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la data de 1 aprilie 2025, așa cum era recomandat în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 care susține planul fiscal-structural al României.
Raportul datoriei publice față de PIB a crescut de la 48,9% la sfârșitul anului 2023 la 54,8% la sfârșitul anului 2024 și este proiectat de Comisie să ajungă la 59,4% până la sfârșitul anului 2025, datorită deficitului guvernamental ridicat.
”Prin urmare, răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât recomandat de Consiliu. Aceasta conduce la un deficit guvernamental persistent și ridicat, punând în pericol corectarea în timp util a deficitului excesiv până în 2030. Nu există factori relevanți de atenuare care să fie luați în considerare în cadrul procedurii privind deficitul excesiv care să schimbe această evaluare, în timp ce riscurile ridicate privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu cu care se confruntă România constituie un factor agravant”, se arată în documentul Comisiei.
(Citește și: ”Nicușor Dan: Suntem într-un grup de țări care au deficit excesiv, avem deficitul cel mai mare – România a promis multe și nu a făcut nimic, dar acum este o nouă administrație”)
***
Urmărește-ne pe Google News
