Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut ca pondere în produsul intern brut (PIB), la final de noiembrie 2024, la 54,3%, de la 54% din PIB în octombrie 2024, potrivit mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). În termeni nominali, datoria publică a urcat la 937 miliarde de lei, în creștere de la 931,2 miliarde de lei în octombrie și 784,4 miliarde de lei la final de 2023.
Față de 2019, datoria publică este de 2,5 ori mai mare, evoluție explicată de o creștere mai alertă ca cea a economiei (PIB).
Datoria a crescut rapid în prima parte a anului, iar ritmul ceva mai lent de creștere de pe final de 2024 este explicat de creșterea volatilității pe piețele financiare locale, ca urmare a clasării pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale a candidatului cu discurs naționalist, pro-rus, Călin Georgescu – rezultatul primului tur al alegerilor a dus la o creștere a incertitudinilor și a primei de risc suveran, care a redus împrumuturile prin titluri de stat ale Guvernului din noiembrie și decembrie. De altfel, mare parte din îndatorarea suplimentară din final de an s-a efectuat prin certificate de trezorerie, titluri de natura datoriei cu scadența scurtă.
Cu toate acestea, creșterea alertă a datoriei în raport cu 2023 a venit pe fondul unor majorări semnificative de salarii pentru bugetari și de pensii. Execuția bugetară arată de altfel că deficitul bugetar nominal s-a situat la 152,7 miliarde de lei în 2024 (8,65% din PIB), comparativ cu 89,9 miliarde de lei în 2023. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern, cu tot cu cheltuielile cu dobânzile asociate datoriei publice.
Creșterea deficitului a survenit în ciuda unor venituri bugetare care au fost peste așteptări (+10,4% față de 2023) și faptului că ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor – ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine, în ciuda ritmului lent de creștere economică. Creșterea deficitului este de astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+19,1%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în 2024, pe fondul creșterii cheltuielilor de personal (salariile bugetarilor) cu 24% la un total de 165 de miliarde de lei și creșterii cheltuielilor cu asistența socială (mare parte pensii) cu 17,2%.
Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei
De notat că legea responsabilității fiscal-bugetare spune că dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut.
În a unsprezecea lună a anului trecut, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,27 miliarde de lei, de la 869,21 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,72 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în octombrie și 56,9 miliarde de lei în septembrie.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile internaționale se cifrau la 143,42 miliarde de lei, în creștere de la 131,26 miliarde de lei în luna precedentă.
Evoluția datoriei semnalează o creștere a dependenței de finanțare externă
Dinamica alertă a datoriei indică o nevoie tot mai mare de împrumuturi în valută, în condițiile în care piața internă nu are resurse financiare suficiente pentru a acoperi întreg necesarul anual de finanțare al guvernului, care în 2024 s-a cifrat la o sumă record, de 252 miliarde de lei. Astfel, cresc împrumuturile în valută și cresc datoriile față de creditori străini. Comparativ, datoria externă a firmelor se menține constantă..
Datoria în moneda naţională se ridica astfel la noiembrie la valoarea de 446,82 miliarde lei, la un procent de 47,6% din total, cea în euro la 391 miliarde de lei echivalent (41,7%), iar datoria în dolari americani la 96,94 miliarde echivalent lei (10%).
Potrivit celor mai recente date ale MF, datoria publică guvernamentală (calculată pe metodologie europeană) s-a situat la 914 miliarde de lei la final de noiembrie, ponderea datoriei externe urcând la 51,2%, – de la 50,8% la sfârșitul lui 2023, respectiv 46,4% înainte de pandemie.
Costul dobânzilor mai mari
Un element pozitiv este faptul că ponderea datoriei publice cu dobândă variabilă este relativ redusă – doar 11% din total în 2023, ultimul punct de date disponibil, în scădere de la 12% în 2022.
Însă, în linie cu estimările de risc de la Ministerul Finanțelor, estimări incluse în Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026, creșterea cu 50 – 160 de puncte de bază a dobânzilor suverane din piețele secundare ar trebui să conducă la o creștere a plăților în contul serviciului datoriei publice în lei cu aproximativ 4 miliarde de lei, adică circa 0,8% din veniturile administrației publice centrale, și cu circa 4-5 miliarde de lei pentru datoria în valută, adică aproximativ 1% din veniturile administrației publice centrale.
De notat că prezența titlurilor de stat românești în indicii regionali de titluri de stat ai JPMorgan și Barclays a început să aibă o influență negativă asupra evoluției dobânzilor la titlurile de stat locale, pe urma creșterii primei de risc a României și intensificării vânzării nerezidenților. La sfârșitul lunii mai 2024, 23 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 4.35%, și 25 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,07% la finalul lunii martie 2024.1
Deprecierea leului față de euro ne-ar doborî. Cât de mare este riscul valutar
Ponderea ridicată a datoriei în alte valute presupune un risc valutar ridicat. În plus, analiștii și inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, sunt de părere că leul este supraevaluat cu circa 5-6% față de euro, iar o depreciere a monedei naționale ar însemna o creștere a serviciului datoriei publice în euro.
Conform calculelor Ministerului Finanțelor din strategia de administrare a datoriei 2024-2026, în cazul materializării unor scenarii pesimiste, de exemplu deprecierea monedei naționale cu 5% fată de euro și cu 15% fată de dolar, stocul datoriei ar crește cu 25-26 miliarde lei, respectiv cu 1,5% din PIB, iar plățile în contul serviciului datoriei (reprezentând rambursări de rate de capital/refinanțări de titluri de stat și plăți de dobânzi) ar crește cu circa 2,8-3 mld. lei, respectiv cu 0,6% în veniturile administrației publice centrale.
În prezent, deși cursul valutar euro/leu este ținut stabil de către Banca Națională a României, leul a cunoscut o depreciere de peste 8% în raport cu dolarul de la victoria în alegerile americane a lui Donald Trump. După cum reiese din datele oficiale, datoria publică a României început să crească exponențial în contextul pandemiei. În 2020 s-au adăugat peste 11 puncte procentuale din PIB la datorie din cauza unui deficit bugetar foarte mare (9,8% din PIB), și a unei activități economice în scădere (PIB-ul s-a contractat cu 3,7%). Problema este că România a continuat să aibă niveluri foarte ridicate ale deficitului și în anii ce au urmat: -7,2% din PIB în 2021, -6,3% din PIB în 2022, -5,7% din PIB în 2023 și -3,6% din PIB în primul semestru din acest an (în condițiile în care în partea a doua a anului se va resimți și efectul majorării pensiilor).
Specialiștii avertizează că nivelul uriaș al deficitului bugetar duce la o creștere nesustenabilă a necesarului de finanțare, creștere ce nu poate fi absorbită de piața internă în condițiile în care sistemul bancar are deja cea mai mare expunere din UE pe datoria guvernamentală.
Revenirea datoriei ca procent din PIB pe o tendință de scădere depinde de respectarea planului de reducere pe 7 ani a deficitului bugetar, care prevede pe termen lung (2029) revenirea datoriei sub pragul de 60% din PIB, după o depășire a acestui prag în următorii ani.
(Citește și: ”ECOFIN a aprobat Planul Bugetar-structural al României – Start oficial pentru reducerea deficitului la 3% din PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
