Raportul Conferinței de Securitate de la München, pregătit de un grup de experți și publicat în fiecare an în preziua conferinței, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, cu un număr mare de actori care au capacitatea de a influența afacerile globale și cu liberalismul politic și economic pus sub semnul întrebării în multe părți ale lumii.
A 61-a Conferință de Securitate organizată la Munchen se desfășoară în perioada 14-16 februarie. Sunt așteptați să participe aproximativ 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri din întreaga lume și șefi ai unor organizații internaționale importante.
În afara liderilor europeni importanți – Ursula von der Leyen, Roberta Metsola, António Costa, Kaja Kallas, Andrius Kubilius – la conferință participă secretarul general NATO Mark Rutte, vicepreședintele SUA JD Vance și emisarul american special pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, președintele Indiei, Narenda Modi.
Firul roșu al raportului – multipolarizare
”Multipolarizare” este titlul documentului ce ar trebui să servească drept ghid pentru discuțiile ce vor avea loc de vineri până duminică la conferința internațională de securitate, la care vor participa aproape 60 de șefi de stat sau de guvern și peste 100 de miniștri.
”Se poate discuta dacă suntem sau nu într-o lume multipolară, dar este clar că asistăm la multipolarizare”, a declarat la prezentarea raportului unul din membrii grupului de experți, Tobias Bunge.
Liberalismul, ”pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic și economic”
Pe de o parte, liberalismul este pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic și economic de creșterea populismului și a naționalismului. Pe de altă parte, există o tensiune ideologică între democrații și autocrații.
O scenă internațională multipolară este percepută cu optimism în lume, care vede în ea posibilități crescute pentru o guvernare globală și o rezistență mai mare față de influența Statelor Unite, mult timp percepută ca o putere prea dominantă de către unii.
Însă, într-o lectură pesimistă, multipolarizarea crește riscul dezordinii și a conflictelor și subminează posibilitățile unei cooperări eficiente.
Victoria lui Trump ”îngroapă consensul în politica externă americană”
Victoria electorală a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, potrivit raportului, reprezintă îngroparea consensului în politica externă americană postbelică potrivit căruia internaționalismul liberal a servit cel mai bine interesele americane. Pentru președintele Trump și mulți dintre susținătorii săi, ordinea internațională creată de SUA a fost o afacere proastă.
O consecința a acestui fapt ar putea fi o renunțare din partea SUA la rolul lor său istoric de garant al păcii în Europa, ceea ce poate avea consecințe importante pentru Ucraina. De asemenea, s-ar putea să asistăm în următorii ani la o perspectivă bipolară față de China în politica externă a SUA, ceea ce poate accelera multipolarizarea sistemului internațional.
China, avocatul ordinii multipolare
China este cel mai proeminent promotor al unei ordini multipolare, definindu-se ca un avocat al țărilor din așa-numitul Sud global. Mulți occidentali văd în apărarea multipolarității de către Beijing o deghizare retorică asumată de China în competiția sa cu SUA pentru putere.
Deși concurența cu SUA s-ar putea intensifica în timpul administrației Trump, Beijingul ar putea beneficia în cele din urmă de faptul că Washingtonul abandonează angajamentele internaționale sau se distanțează de partenerii săi tradiționali.
Provocări la orizont pentru UE
În ceea ce privește Uniunea Europeană, aceasta se confruntă cu provocări serioase și dificile odată cu provocările la care este supusă ordinea internațională.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea populismului naționalist în cadrul societăților europene pun sub semnul întrebării elementele centrale ale viziunii liberale a UE.
Realegerea președintelui Trump poate intensifica aceste provocări și poate reînvia dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internațională, însă poate contribui și la o consolidare a mișcărilor populiste care ar adânci diviziunea europeană internă și ar submina capacitatea UE de a face față crizelor.
Rusia, un inamic al ordinii internaționale
Cele mai importante atacuri la adresa ordinii internaționale din acest secol au venit dinspre Rusia. Viziunea Moscovei este aceea a unei lumi multipolare în jurul statelor civilizatoare, printre care se include și Rusia. Țările mai mici, printre care Rusia include și Ucraina, cad astfel în sfera de influență a statelor civilizatoare.
Pe lângă discrepanțele dintre viziunea Rusiei despre sine și adevărata sa putere, Moscova a avut un oarecare succes în eforturile sale de a destabiliza ordinea internațională. Pe plan intern însă, Rusia se confruntă cu probleme economice tot mai mari și cu consecințele exceselor sale imperialiste. Cu toate acestea, capacitatea Moscovei de a-și implementa viziunea despre o lume multipolară cu diverse sfere de influență depinde de reacția celorlalți, estimează raportul Conferinței de Securitate de la München 2025.
Fluxurile de capital și comerțul se fragmentează pe linii geopolitice
Raportul mai constată că statele din întreaga lume urmăresc din ce în ce mai mult securitatea economică. Ca urmare, fluxurile de capital și comerțul încep să se fragmenteze pe linii geopolitice.
Relațiile economice de „reducere a riscurilor” ar putea reduce vulnerabilitățile și, prin urmare, potențialul de conflict între rivali. Dar o fragmentare a economiei mondiale ar implica și costuri semnificative, în special pentru țările cu venituri mici.
Chiar și politica climatică este cuprinsă de tensiuni geopolitice. Deși obiectivele climatice, economice și geopolitice sunt din ce în ce mai aliniate, lansarea tehnologiilor verzi și progresul către zero net ar putea fi zădărnicite de tensiunile dintre China și SUA.
La situație contribuie dezacordurile transatlantice cu privire la regulile comerciale și de subvenții și diviziunile dintre țările cu nivel scăzut de dezvoltare și cele cu venituri ridicate.
Progresul tehnologic, ”afectat de rivalitatea SUA – China”
Și progresul tehnologic, de obicei motor al prosperității globale, este afectat atâta vreme cât el se află în mâna țărilor aflate pe poziții de rivalitate.
China, SUA și alții doresc să domine tehnologii strategice precum semiconductori și inteligența artificială. Procedând astfel, acceptă faptul că vor fragmenta sectorul tehnologic și vor suporta pierderi incidentale de bunăstare.
Reglementările globale foarte necesare privind inteligența artificială și securitatea datelor riscă să cadă pradă securitizării tehnologiei.
(Citește și: ”The Economist: Ordinea internațională liberală se destramă, prăbușirea ar putea fi bruscă și ireversibilă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
