Marcel Boloș, ministrul interimar al Fondurilor și Investițiilor Europene, a anunțat vineri că aplicarea legii salarizării unice va fi amânată până în 2028 sau până când deficitul bugetar va fi redus sub pragul de 5% din PIB. Boloș a spus că legea va trebui adoptată însă înainte de aplicare pentru că ea este inclusă în reformele din PNRR.
Potrivit lui Boloș, impactul bugetar al legii va fi unul similar cu cel al legii de recalculare a pensiilor, care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei.
Ministrul Boloș spune că Guvernul nu știe numărul beneficiarilor de spor de antenă
Totodată, potrivit ministrului interimar al Fondurilor și Investițiilor Europene, care a fost până la final de 2024 și ministru al Finanțelor, statul român cheltuie 13,7 miliarde de lei pe sporuri, bonusuri și premii acordate angajaților din domeniul public, suplimentar salariului de bază, fără a include norma și indemnizația de hrană, plata cu ora sau norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal ale statului.
Suma reprezintă cheltuiala efectivă din 2024, în condițiile unei cheltuieli totale a statului cu personalul bugetar a fost de 164,6 miliarde de lei, 21,1% din total cheltuieli.
Întrebat, ca exemplu, despre posibile economii pe anumite sporuri precum sporul de antenă, acordat ca procent de 15% și ca sumă maximă de 1.500 de lei, Boloș a spus că Guvernul nu știe numărul de beneficiari. În general, acest spor se acordă bugetarilor cu „antenă” pe clădirea instituției unde își desfășoară activitate, ca spor pentru expunerea la radiații.
„Avem în momentul de față în contul de execuție bugetară o situație globală a acestor sporuri. Nu putem pune degetul să spunem asta… Putem face calcule estimative, este adevărat, pentru că legea actuală spune că este maximum 1.500 de lei acest spor de antenă. Dar nu știm câți din cei 1,3 milioane de angajați (ai statului) îl și implementează. Una peste alta, antena pusă pe clădire, pe care iei 15% (la salariul de bază), nu ține de domeniul firescului. Acolo, la un loc se adună sporul de solicitare neuro-psihică de la educație, sporul de lucru în condiții speciale (…), deci toate sporurile se adună la un loc. (…) E foarte greu de făcut această structurare a sporurilor pentru că în clasificația bugetară și în contul de execuție bugetară sunt informațiile la grămadă contabilizate”, a declarat Boloș.
Reprezentanții USR afirmau joi că sporul de antena e o cheltuială de 6 miliarde de lei pentru bugetul de stat.
Impactul bugetar al legii salarizării unice va fi de aproximativ 30 de miliarde de lei
De notat că cheltuielile de personal ale domeniului public ar urma să se ridice în acest an la un total de 169,57 miliarde de lei.
Legea salarizării unice, despre care Boloș a spus că va fi amânată până în 2028 sau până când deficitul va scădea sub 5% din PIB, ar trebui să aducă o reducere a cheltuielilor de personal de circa 1% din PIB la orizontul anului 2031. Până acolo, însă, impactul bugetar inițial ar fi de peste 30 de miliarde de lei.
„Problema sustenabilității cheltuielilor de personal: pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Pentru a se ajunge acolo e ca la recalcularea pensiilor: pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor, care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei, iar apoi acel nivel de cheltuială a fost redus ulterior. Acesta este raționamentul la cheltuielile de personal.
Ca să ajungem la acea reducere de cheltuieli de personal (de 1% din PIB) trebuie prima dată să așezăm sistemul de salarizare. Eu știu că la această reașezare, impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel privind pensiile generale. Avem un impact bugetar prima dată generat de reașezarea sistemului de salarizare unic, iar apoi, pe termen lung, sustenabilitatea este influențată cu reducerea ponderii cheltuielilor de personal în PIB. (…) Deci pot crește salariile, dacă aceasta va fi forma finală a legii, ca apoi, pe orizontul de timp, până în 2031, să avem o reducere a ponderii cheltuielilor de personal în PIB. Așa a fost și la pensii.
A fost greu până am arătat Comisiei Europene că la recalculare suportăm un impact bugetar într-o singură treaptă de 33 de miliarde de lei și după aceea, ușor, ponderea acestor cheltuieli în PIB scade până în 2031. Așa este și la legea salarizării unice. Acel impact bugetar inițial este cel mai greu de suportat, pentru că după aceea cheltuielile devin sustenabile. Fără acest efort bugetar nu se produce acea reducere pe care o urmărim în traiectoria acestui tip de cheltuială. Pare puțin surprinzător că prima dată suporți un impact bugetar ca mai apoi să scadă (ponderea în PIB). Dacă menții legea așa cum e ea, creșterea e exponențială și ajungi ca, ulterior, prin legea pe care o avem în vigoare, ponderea în PIB să crească. Nu acesta este scopul reformei”, a afirmat Marcel Boloș.
Amânare cu bătaie lungă – Legea trebuie adoptată totuși până la depunerea ultimei cereri de plată pe PNRR
Această reformă va fi amânată până la ultima cerere de plată din PNRR. Este vorba despre cererea de plată nr. 6, iar asta înseamnă până cel târziu august 2026.
„Chiar dacă legea va ajunge în forma ei, elaborată, aprobată, până în august 2026, intrarea în vigoare nu va fi posibilă decât atunci când deficitul bugetar va fi sub 5% din PIB. Teoretic noi o putem aproba până la momentul la care avem de pus în aplicare PNRR, însă intrarea în vigoare este condiționată de deficitul bugetar sub 5%. Acest lucru se va petrece, după estimările pe care le avem, în 2028”, a spus Boloș.
În lipsa aplicării acestei legi, în 3 ani și jumătate, Boloș a spus că „trebuie să fim foarte atenți”.
„Atenți pentru ca această indexare a cheltuielilor de personal să urmărească și să fie pusă în aplicare în funcție de inflația anuală estimată, așa cum e prevăzut în planul fiscal”, a afirmat ministrul Boloș.
Investițiile lente din PNRR ar putea fi înlocuite cu altele avansate din programele naționale – Comisia se opune
Despre posibila prelungire a PNRR, Boloș a spus că importantă este concentrarea beneficiarilor pe termenul de 31 august 2026, când se termină PNRR.
„Este deocamdată o recomandare făcută de Parlamentul European. Trebuie agreată prelungirea de Comisia Europeană. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, atunci fiecare stat membru va trebui să aprobe ca împrumutul să fie tras până la sfârșitul lui 2026 sau cât va considera Comisia că este nevoie de timp pentru tragerea împrumutului. Nu recomand decât să se mobilizeze toți beneficiarii ca România să își poată implementa proiectele și să beneficiem de pe urma investițiilor. Trebuie să ne respectăm termenele asumate”, a spus Boloș.
Boloș a mai spus că e important să reușim înlocuirea investițiilor cu ritm lent de implementare din PNRR cu investiții avansate din programele naționale precum Anghel Saligny.
În ceea ce privește cererea de plată nr. 4, Boloș a spus că reforma fiscală este „nuca fierbinte” a cererii, precum și taxarea poluării. El a spus că pentru acestea și alte reforme este nevoie de implicarea Parlamentului și a coordonatorilor de reforme și investiții.
(Citește și: ”Nicușor Dan, despre negocierile pentru scăderea deficitului: ”Toată lumea e de acord că nu trebuie să crească impozitarea muncii – Premisa e să nu creștem TVA” – Cât de mare trebuie să fie ajustarea și care e strategia”)
(Citește și: ”Câteva măsuri pregătite de guvern privind tăierea de cheltuieli: Reprogramarea investițiilor din Anghel Saligny și PNDL, suspendarea angajamentelor pentru investiții non-critice, limitarea plății concediilor medicale”)
(Citește și: ”Documentul ce va sta la baza măsurilor de reducere a deficitului: Comisia de Prognoză își temperează optimismul – Estimarea de creștere, redusă la 1,4% – În T1 am avut stagnare – Cum vor evolua sectoarele economiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
