Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a afirmat vineri, în cadrul unei intervenții la Digi24, că banca centrală încearcă să obțină, în contextul instabilității politice și economice, „un echilibru atât pentru curs, cât și pentru dobânzi”.
El a precizat că dobânzile ROBOR nu pot crește mai mult de 7,5%, unde este dobânda facilității de creditare a BNR, și a explicat turbulențele din piețele financiare ale României ca fiind cauzate de „un cumul de elemente, de la perioada electorală prelungită, la necunoscutele legate de alegeri și la incertitudinile legate de viitorul guvern”.
Reprezentantul băncii a afirmat că „semnalul dat de ruperea coaliției” a declanșat presiunea asupra monedei naționale care a dus și la intervențiile în piețe ale BNR.
Acesta a mai spus că dobânzile și cursul au „ajuns la un alt palier și probabil că este o zonă de relativ confort pentru perioada imediat următoare, pentru că impredictibilitățile continuă și marile răspunsuri legate de deficitele bugetare ale României așteaptă încă să primească răspuns”.
„Așteptăm decizii care să arate stabilitate guvernamentală, mesaje care să ducă la reluarea intrărilor de bani în țară – Adică să nu avem numai ieșiri”
Despre condițiile din piața bancară și dobânzi:
- Nu (trebuie să ne așteptăm la un trai mai scump), pentru că am spus de la bun început că în noul context care se profila în urma retragerelor significative de valută cauzate de evenimentele politico-economice care au loc în România în ultima perioadă, încercăm să obținem un echilibru atât pentru curs cât și pentru dobânzi la noile plafoane pe care le întrevedeam. În ceea ce privește dobânzile, avem un plafon cert, pentru că ele nu au cum să treacă de 7,5%, este dobânda Lombard (a facilității de creditare a BNR), pentru că odată ajunse la acel plafon, băncile au alte soluții de finanțare (de la BNR). Această creștere de dobândă (ROBOR) se datorează unei lichidități mai reduse în piață, care a făcut ca leul să fie ceva mai bine cotat astăzi, dar lichiditatea mai redusă, odată ce dobânda ajunge la 7,5%, poate fi compensată prin alte mecanisme bancare.
- Deci, în ceea ce privește dobânzile, probabil că suntem spre vârf, iar în ceea ce privește cursul, din nou, probabil, dați-mi voie să nu folosesc certitudini, am ajuns la un alt palier și probabil că este o zonă de relativ confort pentru perioada imediat următoare, pentru că impredictibilitățile continuă și marile răspunsuri legate de deficitele bugetare ale României așteaptă încă să primească răspuns.
- Nu ne așteptăm ca dobânzile (ROBOR) să crească peste 7,5% în niciun caz. Sigur, bine ar fi să nu ajungă nici la 7,5%, dar să vedem și piața cum va gestiona cererea de lichiditate.
Despre ieșirile de capital și eventuale intrări de capitaluri care nu se întrevăd, încă:
- Vorbim de (o oarecare stabilitate în piețe în) următoarea săptămână. Așteptăm mesaje și, de fapt, decizii clare care să arate o anumită stabilitate guvernamentală, o direcție de evoluție a finanțelor publice și a deciziilor legate de deficite care să meargă în jos, o reluare a fluxurilor financiare care să nu mai fie doar de ieșire a banilor din țară, ci și de intrare a banilor din țară. Sunt multe elemente care contează.
- A fost un cumul de elemente care au dus la această situație, de la perioada electorală prelungită la necunoscutele legate de alegeri și la incertitudinile legate de viitorul guvern, așa încât, până nu primim răspunsuri ceva mai clare la toate aceste provocări, va fi destul de greu să avem alte evoluții. Sperăm să avem o temperare a creșterilor pe care le-am avut în ultima perioadă, avem un prim semnal, dar e încă de lucru și suntem aici foarte atenți la ceea ce se întâmpla în piață, la Banca Națională.
Ce a pus presiune pe piață?
- Nu neapărat demisia premierului a pus presiune (pe piețe) cât semnalul dat de ruperea legăturilor din coaliție. Destrămarea coaliției a arătat că se vorbește despre o nouă ordine politică mai greu de obținut, pentru că nu e o chestiune de o persoană sau alta, e o chestiune de un sistem sau altul, care trebuie menținut în termeni de stabilitate sau trebuie adus într-o zona de stabilitate.
- Pune presiune întreaga necunoscută a situației electorale, cu guverne care vor fi destul de greu de constituite în perioada imediat următoare și cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Despre deprecierea leului:
- Noi nu avem scenarii despre deprecierea leului pe care să le expunem, pentru că ar fi ca și cum am face o profeție autoindusă. Noi trebuie să răspundem la provocările pieței, iar provocările pieței sunt determinate de o situație politică, economică și electorală foarte complicată. Cu cât mai multă predictibilitate în această zonă, cu atât mai eficiente sunt eventualele intervenții pe care le face Banca Națională pentru calmarea pieței (valutare și financiare în general). Pentru că este o piață nervoasă, chiar dacă astăzi (vineri – n.r.) am avut o ușoară întărire al euro în raport cu euro, piața este nervoasă, este agitată, este destul de speriată și nici perspective legate de inversarea fluxurilor de capital de care vorbeam nu vedem neapărat pe termen scurt și mediu.
- Noi avem încredere în moneda națională, suntem gestionarii acestei monede și nu putem să nu avem încredere în moneda națională. Noi lucrăm ca această variație de curs să nu fie una mare și deocamdată, în termeni financiar vorbesc, 3% nu e o cifră mare. Știu că a fost o presiune destul de mare în ultima perioadă, știu că am trecut de praguri pe care le considerăm pe bune dreptate psihologice. Nu e un moment de confort pentru nimeni, dar în termeni financiar 3% nu e mult. Dar, sigur, obișnuiți fiind cu o stabilitate a cursului, a părut dintr-odată foarte mult. Această stabilitate a cursului a putut fi obținută pe baza fluxurilor financiare care veneau în țară, nu care ieșeau din țară, cum se întâmplă acum – deci o schimbare completă de paradigma, și a unei stabilități pe care am avut-o din ceea ce înseamnă orientarea guvernamentală. Avem nevoie de aceste elemente să se întoarcă pentru a avea o altă evoluție în piețe.
Despre banii din PNRR, implementarea de reforme și îngrijorările investitorilor și ale piețelor:
- Pierderea banilor din PNRR este genul de informație care îngrijorează foarte mult. Pentru că aceste fluxuri de capital, cred că e a treia sau a patra oară când spun, au contat și contează foarte mult. Și sursa PNRR era una importantă. Poate cea mai importantă în această perioadă, pentru că erau bani gratis, nu erau bani împrumutați. Sau o parte din ei erau bani gratis. E una din știrile cele mai îngrijorătoare în privința stabilității și pieței. Sperăm că, iar apelul nostru a fost în permanență la adresa factorului politic, de a avea grijă de aceste funduri și de a le pune la dispoziție economiei românești pentru că ele sunt esențiale.
- Sperăm să revină la această decizie și să vedem cât de curând implementață reforme care să permiță reluarea fluxurilor. E una din condițiile pentru stabilitate.
- (Un președinte care să nu fie mulțumit de componența legislativului) nu ar avea cum să fie o veste bună nici aceea. Ar fi o prelungire a stării de interimat, o prelungire a incapacităților guvernamentale de a lua decizii, în sensul în care vorbeam.
- Sunt două din îngrijorările (lipsa capacității de decizie și spulberarea coaliției – n.r.) pe care piața le-a văzut ca atare și am văzut reacțiile. Pentru că acestea au fost în bună măsură anticipate ca posibilități. Este rolul tuturor în România, în acest moment, cărora ne pasă de ce se întâmplă, să contribuim la înlăturarea acestor două cauze, care de fapt sunt aceleași, legate de instabilitate. Instabilitate, incapacitatea de decizie, de a lua decizia importantă, depășirea stărilor de interimat și apoi să putem vorbi despre consolidarea bugetar-fiscală, care să nu mai aducă emoții în piețe și evoluții așa cum am văzut în săptămâna aceasta.
- Orice zi pierdută… Suntem în ceasul al 12-lea deja, de aceea cred că nu trebuie să mai pierdem timp. Chiar dacă Banca Națională are un buffer consistent, chiar dacă avem o rezervă importantă de valută cu care putem opera, ea nu e nelimitată și nici răbdarea investitorilor nu e nelimitată. Dimpotrivă, aș spunea că și ei sunt în ceasul al 12-lea, cât de curând.
Riscul la adresa ratingului de țară:
- Sperăm să nu fie cazul. Mai avem ceva timp până la o decizie de genul acela, dacă nu se întâmplă o catastrofă până atunci. Adică în lunile august, septembrie, octombrie, când cele trei mari agenții de rating vor reevalua ratingul României. Cumva e o perioadă de timp până atunci în care să obținem această liniște și această înțelepciune economico-politică de care vorbeam. Nu cred, în afara unei catastrofe, că ratingul va fi evaluat mai repede. Nu vreau să definesc ce înseamnă catastrofă, nici nu știu ce înseamnă acum, dar, în mod normal, agențiile nu se grăbesc să facă evaluarea, decât în termenii în care le-au stabilit inițial, adică lunile august, septembrie, octombrie.
Cum se pot liniști pe termen scurt piețele:
- Odată ce se obține încrederea în piețe, eventualele activități ale Băncii Naționale pot fi mult mai eficiente. Dar încrederea în piață se pierde ușor, se câștigă mai greu. Și nu se poate câștiga în perioade de scandal, în perioade de interimat și în perioade de necunoscut în ceea ce privește deciziile economice pe care le iau decidenții. Dacă avem reacție la toate acestea, atunci, evident, ne ducem spre un scenariu pozitiv, pentru că premise de scenariu pozitiv există. România a crescut fantastic în ultimii ani. A avut cea mai mare recuperare a decalajelor față de lumea europeană, față de media europeană, din țările din Est aproape.
- Au fost intrări de valută semnificative, de aceea și am avut acea stabilitate a cursului care acum, iată, ne face să nu mai înțelegem variațiile. Au fost, în ciuda faptului că am avut deficitele pe care le-am avut, am avut elemente de încredere și de stabilitate care au permis țării să se dezvolte. Trebuie să ajungem într-o situație în care încrederea piețelor este obținută și capacitatea de finanțare a statului român să nu mai fie pusă sub semnul întrebării și nici să nu fie făcută la sume astronomice, așa încât banii să fie utilizați cu eficiență. E un drum destul de lung până atunci însă.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Cursul își menține scăderea – 5,122 lei pentru un euro și 4,537 lei pentru un dolar – România e tratată de piețe ca un caz izolat”)
(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
