Guvernul României ar putea fi nevoit să implementeze anul acesta noi măsuri fiscale echivalente cu circa 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, arată economiștii BCR Cercetare într-un raport de analiză. De atingerea țintei ar depinde ratingul suveran al României și păstrarea în zona recomandată investițiilor.
„Credem că mai este nevoie de măsuri de consolidare fiscală echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a ajunge la ținta de deficit bugetar de 7%, stabilită de Guvern. Până acum știm doar despre o serie de majorări de accize care au început deja de la 1 ianuarie”, arată analiștii BCR.
Aceștia fac referire la faptul că legea bugetului de stat include o majorare, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului de acciză pentru produsele din tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat.
O chestiune similară spuneau și analiștii ING Bank Ștefan Poșea și Valentin Tătaru, care punctează că deși se așteaptă ca România să „livreze” un deficit bugetar în ținta de 7% în acest an, „calea de a ajunge la țintă este încă incertă”.
„Posibile măsuri (fiscale) suplimentare nu pot fi excluse și asta presupune un grad ridicat de incertitudine”, afirmă cei doi analiști ING, adăugând că traiectoria fiscală a Guvernului și atingerea țintei de deficit de 7% din PIB poate fi atinsă doar cu măsuri fiscale suplimentare pentru majorarea intrărilor.
O retrogradare a ratingului suveran ar conduce la ieșiri majore de capitaluri din România
Ca idee, la nivel general, când vine vorba de retrogradarea ratingului, agențiile nu se concentrează neapărat pe ani individuali, ci pe traiectoria fiscală pe termen mediu. Cel mai mare risc pentru rating este ca traiectoria fiscală din planul bugetar structural pe termen mediu să iasă din parametrii și această traiectorie să își piardă credibilitatea, în condițiile în care România este dependentă de finanțare externă.
Retrogradarea ratingului suveran al României în zona „junk”, nerecomandată investițiilor, de către agențiile internaționale de rating, nu reprezintă un scenariu de bază pentru anul acesta, cred însă analiștii BCR într-un raport de analiză. Aceștia spun că, fără o menținere a deficitului în ținta pentru anul curent, riscurile la adresa ratingului se înmulțesc.
„O retrogradare a ratingului nu reprezintă în acest moment scenariul nostru de bază, dar dacă deficitul bugetar continuă să depășească așteptările, acest lucru nu poate fi exclus”, potrivit analiștilor BCR Cercetare.
Povestea stagflației aferentă României. Europa de Vest este prinsă în „purgatoriul” economic al stagflației de 3-4 ani
Scenariul stagflației (inflație + stagnare economică în termeni reali) pare plauzibil dacă ne uităm pe estimările Guvernului din planul bugetar structural pe termen mediu, care preconizează o creștere reală a PIB sub potențial, de doar 2,0-2,5% în următorii ani, în fiecare an până în 2031, dar o creștere a PIB nominal de 61%, de la 1768 miliarde de lei în 2024 la 2848 miliarde de lei în 2031.
Asta înseamnă că mare parte din creșterea PIB nominal nu ar veni din investițiile record anunțate de Guvern, ci va veni din banii externi, împrumutați, care vor fi pompați de guvern în economie, precum și din inflație (deflator PIB) și consumul mai mare prognozat.
O creștere a comerțului extern după intrarea în spațiul Schengen și intrări majore de bani, atât prin investiții private (investiții ale firmelor în capacități de producție și de „servisare” de clienți) și prin fonduri europene, ar putea să stimuleze economia peste majorările de prețuri care ar putea veni în acest an și în următorul ca răspuns la majorarea taxării. De altfel, aceasta este una din puținele modalități prin care România va putea să evite riscul de stagflație în 2025.
România este în urmă cu reformele structurale. Fără investiții din bani europeni vom avea o creștere economică sub potențial
Bugetul pe 2025 este construit fără noi majorări de taxe și impozite, dar cu o rată a inflației de 4,4% (față de 3,3% în primul draft de buget), ceea ce lasă vulnerabil Guvernul să nu își îndeplinească țintele. Riscul este ajungerea în situația din 2023, când în septembrie-octombrie Guvernul a fost obligat să vină cu noi măsuri fiscale pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața Comisiei și a finanțatorilor.
Totodată, analiștii BCR vorbesc despre o „poveste a stagflației” pentru România, în condițiile unei creșteri anuale a PIB de doar 0,9% în 2024. Stagflația înseamnă o creștere economică (reală) slabă din cauza inflației mari (vezi grafic).
Așteptările de creștere economică pentru România anului 2025 sunt de altfel sub riscuri semnificative de revizuire negativă din cauza perspectivei fiscale, iar încrederea consumatorilor a avut de suferit puternic după tulburările politice din ultimele câteva luni, mai notează analiștii.
„Legea bugetului include investiții publice semnificative care depind de fondurile UE. Fără aceste investiții, o creștere economică sub potențial pentru al doilea an la rând ar putea să devină scenariul de bază. Convergența veniturilor cu cele din Vest pare că va fi blocată fără reforme structurale, din moment ce ea era dependentă de deficitele fiscale excesive”, mai spun analiștii BCR.
(Citește și: ”BNR păstrează dobânda cheie – cu un ochi pe inflație, cu altul pe economie. Când așteaptă analiștii următoarele reduceri de dobândă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
