România riscă o aterizare economică foarte dură, în cazul în care instabilitatea politică continuă, a avertizat miercuri Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, în cadrul unui Summit Romanian Business Leaders (RBLS).
”Este posibilă o aterizare hard – să nu zic soft pentru că nu e credibilă – very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde și de unde aterizăm, iar deficitul este de 8,6%. Depinde de cine conduce avionul, cine este pilotul și pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea este solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situația este gestionabilă”, a afirmat ministrul interimar al finanțelor.
Acesta a declarat că a avut o discuție ”lungă” cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Traiectoria noastră nu poate fi alta decât cea pro-europeană
Despre situația economică:
- Situația financiară nu e deloc ușoară, dar este gestionabilă. Ieri am avut o discuție lungă cu dl. guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale.
- Mișcările de capital sunt semnificative în această perioadă. În orice zonă în care apar asemenea schimbări sau provocări, mișcările de capital sunt inevitabile. Dar avem instituții care pot ține sub control această situație. Mă bazez pe bilanțul de închidere al anului 2024 din partea BNR, cu o situație foarte solidă, cu o rezervă istorică, cu o pregătire fără precedent în regiune și o stabilitate asigurată până acum, care poate fi garantată în continuare de BNR.
- Pragul psihologic de 5 lei – acesta este un prag psihologic. Presiunile sunt mai mari, apar și știrile fake news. Nu este atât de mare presiunea; există suficienți bani în rezervă, suficient profesionalism și stabilitate la BNR pentru a trece peste această perioadă dificilă, dar gestionabilă. Avem un buffer consistent care ne asigură finanțarea cheltuielilor publice pe termen scurt și mediu. Avem încasări care ne dau speranța că economia va rămâne robustă și performantă. Chiar dacă primele 3 luni nu au fost cele mai bune, luna aprilie este o lună cu rezultate bune care arată că economia încă performează – impozitele, accizele, taxele arată în continuare că economia României este robustă. În aprilie, am avut încasări record din tot timpul de după 1989. Cea mai bună din istorie. Ianuarie-martie au fost luni care au arătat șocul din decembrie; șocurile politice ar trebui evitate, dacă se poate. Dacă nu, economia le resimte și abia își revine după aprobarea bugetului, după ce am arătat că avem stabilitate și că ne pregătim de măsuri de echilibrare a bugetului. Am avut și măsuri de limitare a cheltuielilor – nu au fost reduse imediat, avem presiune mare pe buget din majorările de anul trecut, dar am oprit creșterea cheltuielilor publice. Am intrat pe o traiectorie bună. Indiferent ce se întâmplă, acest trend trebuie păstrat: scăderea cheltuielilor publice, consolidarea veniturilor, păstrarea investițiilor. Avem investiții record la 4 luni, inclusiv din fonduri europene de coeziune și PNRR. Avem în curs de finalizare renegocierea PNRR-ului, care trebuie finalizată pentru că avem nevoie de peste 1 miliard de euro din cererea de plată 3, iar până la finalul anului mizăm pe câteva miliarde de euro din cererea de plată nr. 4. De renegociere se ocupă dl. Bolos.
Ce măsuri ar trebui să ia guvernul?
- Într-adevăr, un echilibru poate fi creat doar dacă operăm atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Pentru cheltuieli, trebuie să vedem structura – s-au cheltuit 70 de miliarde de lei în 2024 față de deficitul asumat. S-a ajuns la 8,6% (cash), 9,3% (ESA). Pentru a limita această discrepanță de aproape 10% dintre venituri și cheltuieli, cu siguranță trebuie operat și pe partea de cheltuieli. Diferența se datorează parțial și investițiilor. Este de preferat să nu se facă nicio reducere pe investiții – în această perioadă, cea mai consistentă contribuție la menținerea dezvoltării economice și a stabilității poate să vină din investiții. Acestea sunt comenzi către mediul privat, se transformă în business. Rămâne partea de cheltuieli de funcționare: avem o structură relativ cunoscută, care ajunge undeva la 65-70% (pensii…). Pe cheltuieli de funcționare se poate opera – a început o înghețare și o scădere care se poate vedea; acolo trebuie lucrat cu fiecare instituție. Trebuie echilibrată situația. Avem război la graniță: trebuie să majorăm cheltuielile cu apărarea, și în același timp avem un deficit fără pereche. Deci scăderea cheltuielilor este obligatorie; fiecare ministru trebuie să se ocupe pe fiecare minister. Este în implementare – bugetul prevede aceste reduceri –, iar cu limitele lunare, forțăm ministerele să facă reduceri de 5%. Câteva nu sunt afectate: apărare, educație, sănătate.
- Nu se pot face majorări de taxe și impozite fără consultare publică – nu se poate repeta ce s-a mai făcut în trecut. Trebuie să întrebăm cetățenii și companiile care plătesc accizele și taxele; trebuie dezbătute public și implementate. Nu văd ca aceste impozite să fie implementate pe 1 iunie; în niciun caz în mai. În iunie, o dezbatere publică trebuie să aibă loc înainte de orice decizie politică. Situația politică oferă o nouă doză de incertitudine, dar este obligatorie o consultare publică. Este nevoie de o reformă fiscală; acum o săptămână aș fi spus că anul 2025 o să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri (taxe și impozite), dar după alegeri trebuie reanalizat de către cei care vor fi la conducere. Cine va fi, o să decidem sau o să decidă parlamentul în următoarele săptămâni. Dar fiscal, lucrurile nu stau atât de rău.
Despre aterizarea economiei:
- Este posibilă o aterizare hard, să nu zic nu soft, pentru că nu e credibilă – very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde de unde aterizăm, deficitul este de 8,6%. Depinde cine conduce avionul, cine este pilotul și pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situația este gestionabilă.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
Bă țanțoșule,
Văd că adopți politica răspopitului Bolos.
Chiar nu ai văzut că fostul tău șef, covrigarul, a îndatorat țara pe cincizeci de ani, inclusiv pe secuii tăi?
Domnilor, gata? Ati apărut pe-aici? Fomică și nu știți nicio meserie și mâncați pe bănișorii de campanie ai lui George Simion?
Dacă nu, atunci aflati că datele astea s-au mai petrecut de 2 ori în ultimii ani: In ziua cand a invadat Rusia Ucraina, și a doua zi după primul tur al prezidențialelor din 2024.
Acum e a treia oară.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre pentru statistică denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane de pesoane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane de persoane ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000 de persoane ;
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Astfel, în perioada 2014-2020, Polonia a accesat 23,6 miliarde de de euro fonduri europene pentru transporturi, în timp ce România a cerut și a obținut doar 5,5 miliarde.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat numărul de prefecturi, agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Asadar, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe bază sustenabilă.
Recent a fost depus la parlament un alt proiect de reorganizare administrativ-teritorială pe structura regiunilor de dezvoltare: