Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%

Banca Națională a României (BNR) a anunțat astăzi un curs valutar pentru euro de 5,0378 lei. Aceasta este prima dată când cursul euro/leu (EUR/RON) este lăsat din mână de BNR în ultimii 4 ani, iar evoluția vine în contextul crizei guvernamentale provocate de victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale a liderului AUR George Simion.

O presiune puternică pe curs s-a simțit în piața valutară încă de luni, în contextul ieșirilor de capital din titluri de stat în lei ale investitorilor străini, iar cursul a fost ținut în frâu luni de BNR.

În orice caz, chiar și oficialii BNR recunoșteau în urmă cu câteva luni că leul era supra-aprecia față de euro cu circa 5%.

Vânzările de titluri de stat și presiunea puternică la vânzare pentru o piață secundară nu extrem de lichidă au dus ratele de dobândă la titlurile de stat în lei aproape de maximele ultimilor 2 ani, cu rata suverană pe 10 ani (RO10Y) urcând la 8%, spre maximele de ianuarie 8,1-8,2%.

Marți, începând cu ora 10:25, euro a început să se aprecieze în raport cu leul de la 4,977 lei și a atins 5,1 lei pe interbancar, de unde a revenit la ora fixingului oficial la 5,0378 lei, cel mai probabil în urma intervenției BNR.

Purtătorul de cuvânt al BNR: Este o presiune semnificativă pe leu

”Este evident că este o presiune semnificativă pe leu în ultima perioadă. (…) Suntem încrezători că putem găsi un optim în situația situația în care ne aflăm”, a declarat marți Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, în cadrul unei intervenții la Digi24, înainte de cursul oficial anunțat de BNR.

Acesta a mai spus că ”cifra de 5 are un impact psihologic, nu are un impact economic semnificativ”.

Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din aceste vânzări ale investitorilor străini, ce și-au redus expunerea pe piața titlurilor de stat în lei. La „ieșirea” din România, investitorii își schimbă leii în valută, ceea ce poate duce la presiune pe depreciere din cauza faptului că nici piața valutară nu este foarte adâncă.

În urma șocului electoral din noiembrie 2024 și a reverberațiilor sale, ieșirile de capital ale investitorilor nerezidenți din titluri de stat în lei s-au dus la nivel cumulat spre 10 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor pentru perioada octombrie 2024 – ianuarie 2025.

Isărescu semnalase deja o flexibilizare a cursului pentru după alegeri: ”leul e supra-apreciat cu 5%”

Guvernatorul Mugur Isărescu a semnalat încă din februarie o posibilă „flexibilizare a cursului valutar”, dar atunci Isărescu făcea trimitere la o asemenea depreciere abia după alegeri. Isărescu a spus în februarie că după alegeri, cursul ar fi urmat să primească mai multă libertate.

„Eu aș detensiona discuțiile despre depășirea nivelului de 5. De la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. (…) Noi am folosit cursul ca o ancoră de stabilitate. A fost pandemie, război, criză energetică. Nu am ținut secret că facem lucrul acesta. Dar avem în continuare cursul determinat de piață. Că am intervenit, am mai intervenit. (…) În momentul actual chiar că nu este momentul, cazul să se deprecieze cursul – avem o groază de tensiuni. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitate (cursului), pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal și se restabilește încrederea – o să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului”, a declarat guvernatorul BNR în februarie.

Totodată, în noiembrie 2024, înainte de alegeri, guvernatorul BNR a admis că leul este supraevaluat față de euro.

”Indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%. O spun și eu pentru că a spus-o și economistul-șef al Băncii Naționale”, a spus el.

Creștere a ROBOR – menținerea forțată a cursului, în fiecare zi, ar costa câteva miliarde bune de euro

Totodată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 6,08% pe an, de la 5,90% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de BNR.

Stabilitatea cursului la noi, cu o inflație mai mare raportat la zona euro, echivalează cu o apreciere în termeni reali a monedei naționale, care a avut loc în ultimii 4 ani de stabilitate. Aprecierea în termeni reali a leului este problematică din perspectiva competitivității economiei noastre, în mod special în sectoare cu productivitate scăzută, marje de profit mici și o forță de muncă ocupată cu calificări mai reduse.

Totodată, o menținere forțată a cursului, cu costuri posibil zilnice de câteva miliarde de euro pentru mai multe zile – dacă presiunea la ieșiri de capital se menține –, nu mai are sens în contextul electoral actual, care se precipitează deja spre instabilitate. BNR are circa 62 mld. euro în rezerve valutare, fără rezerva de aur.

De menționat și că o depreciere a leului se duce în creșterea prețurilor bunurilor de consum din import. Chiar dacă impactul deprecierii leului în inflație este unul relativ mic, efectul mai mare al scăderii valorii monedei naționale este la nivel psihologic.

BNR a ținut cursul 4 ani, ceea ce a dus la o apreciere în termeni reali a monedei naționale

România practică la nivel monetar un regim de „flotare controlată” a monedei naționale. Asta înseamnă că valoarea leului nu este stabilită exclusiv de tranzacțiile participanților activi în piața valutară locală, ci este influențată inclusiv de țelurile politicii BNR, care intervine punctual în piață și calmează volatilitatea, într-o direcție sau alta. Piața valutară financiară din România nu este una adâncă, lichidă, cu multe tranzacții, iar asta înseamnă că tranzacții mari pot împinge foarte ușor cursul în sus sau în jos, iar BNR intervine în mod normal atât dacă leul dă semne de apreciere, cât și dacă dă semne de depreciere.

Înainte de pandemie, BNR a ținut cursul valutar relativ stabil, cu o tendință de depreciere lentă anuală de maximum 2% pentru acomodarea dezechilibrelor externe. Adică a permis tranzacționarea în intervale înguste de variație, chiar dacă deficitele externe ar fi solicitat poate o ajustare mai mare spre depreciere. Aceste deficite au și făcut analiștii să estimeze un euro cu o valoare în RON de peste 5 lei încă din 2019.

(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)

(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)

(Citește și: ”Raport Unicredit: Aprecierea real efectivă a leului față de euro a afectat competitivitatea sectorului manufacturier. Implicațiile cursului valutar”)

***