Investitorii de la Bursa locală (BVB) au fost până acum eludați de planurile fiscale ale Guvernului, ceea ce, cumulat cu contextul extern pozitiv din piețele financiare și calmarea primei de risc suveran (semnal pozitiv de la agenția de rating Moody’s), a permis indicelui BET să atingă săptămâna trecută și în debutul ședinței de luni noi maxime istorice.
BET a surmontat incertitudinea fără precedent a ciclului electoral din România și, la un an distanță de precedentul maxim istoric, se tranzacționează în preajma nivelului de 19.000 de puncte, o valoare record.
Contextul fiscal și bursier. Planul de redresare a deficitului include mai multe majorări de taxe de la 1 ianuarie 2026
Singurele acțiuni de la BVB care sunt afectate de primul pachet fiscal al Guvernului sunt cele ale băncilor, care inclusiv grație dimensiunii sunt așteptate să rămână profitabile și atractive din perspectiva dividendelor. În plus, băncile, cel mai probabil vor include în costuri (comisioane și alte asemenea) taxa pe cifra de afaceri mărită de la 2% de 4%.
Prima parte a ajustării fiscale urmează să se facă prin TVA și inflație (inclusiv majorări de accize la carburanți, alcool și băuturi zaharoase, cu impact total în venituri de 0,6% din PIB în 2025), majorările de taxe pe capital și firme urmând să fie realizate de la 1 ianuarie 2026.
Asta înseamnă că rezultatele companiilor nu vor fi afectate imediat de măsurile fiscale. Pe de altă parte, bursa, ca mecanism de găsire a prețurilor, include în prețuri așteptări viitoare privind rezultatele. Asta înseamnă că spațiul de creștere nu este unul foarte mare (vezi graficul de mai sus), cu toate că anumite majorări de prețuri (energie) vor umfla anumite rezultate ale companiilor listate. În plus, bursa locală are un caracter defensiv (multe acțiuni mari din energie și companii de tip monopol, cu venituri reglementate), ceea ce ajută evoluția indicelui BET. Mai mult, BET este la confluența unor rezistențe majore, care până acum nu au fost bătute decisiv, iar păstrarea economiei într-un mediu stagflaționist ar putea greva evoluția ascendentă multianuală a bursei – o corecție severă ar avea loc doar dacă corecția fiscală ar ieși din matcă și dacă România ar ajunge la mâinile FMI (vezi graficul de mai jos, respectiv amploarea crahului din 2007-2009).
Pe de altă parte, majorarea costurilor înseamnă și o presiune suplimentară pentru companii, iar majorarea accizei la carburanți va lovi fără discriminare în sectorul privat, afectând în mod special companiile mai mici.
Sperietoarea Guvernului: Majorarea impozitului pe câștiguri bursiere. Efectul va fi negativ pentru bursă, dar ar deveni distructiv dacă nu se revine la compensarea pierderilor
Principala măsură vehiculată, pe surse, ce ar fi avut impact pe bursă a fost majorarea taxării pe câștigurile de la bursă de la 1/3 procente, în funcție de durata deținerii, fără posibilitatea compensării pierderilor, la 10% fără compensarea pierderilor. Această măsură nu s-a regăsit însă în primul pachet fiscal pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.
Problemele cu o eventuală majorare a taxării pe câștigurile la bursă, fără compensarea pierderilor:
- De notat că o asemenea majorare a taxării câștigurilor din tranzacții bursiere interne (câștigurile din piețe externe sunt deja taxate la 10%) ar lovi puternic în bursa locală, aflată într-un proces foarte lent de dezvoltare, în care interesul investitorilor abia se aprinde și el este concentrate puternic pe acțiunile mari și pe titlurile Fidelis. În plus, din moment ce, în prezent, impozitul pe câștigurile din tranzacțiile bursiere este de 1% (pentru acțiunile deținute mai mult de un an) și 3% (pentru cele deținute mai puțin de un an), o majorare a taxării ar produce o motivație pentru ca investitorii, mari (fonduri) sau mici, să își lichideze deținerile pentru a-și optimiza fiscal portofoliul (marcări de profit).
- Totodată, o astfel de măsură ar produce încasări relativ limitate la buget, în timp ce efectul de descurajare a investițiilor pe piața de capital ar fi unul sever, mai ales dacă nu se revine la posibilitatea compensării pierderilor. În același timp, prin eventuala diminuare a tranzacțiilor și a lichidității, s-ar putea bloca procesul de promovare a pieței de capital în categoria celor emergente după criteriile MSCI, cel mai mare furnizor de indici la nivel internațional, promovare care ar ajuta per total încrederea externă în economia locală și ar atrage investiții (nu doar de portofoliu).
- În plus, fără o egalizare a taxării titlurilor de stat, s-ar produce un context de competiție în care statul taxează puternic dividendele, profiturile și câștigurile de capital, dar ar aplica un impozit zero pe câștigurile din titluri de stat, al cărui scop este să facă titlurile de stat atractive fiscal. Deja, din cauza dobânzilor de 7-8% la obligațiunile Fidelis, care sunt considerate fără risc, companiile private care se finanțează prin piața de capital oferă în anumite cazuri dobânzi de 10-11% pentru a-și vinde obligațiunile corporative. Pe lângă că faptul că au devenit un reper pentru piață, titlurile Fidelis s-au transformat într-o opțiune mult mai puțin riscantă pentru investitori (fără prima de risc asociată acțiunilor).
Ce taxe mai mari vor plăti persoanele fizice, investitorii și firmele, de la 1 ianuarie 2026
De notat că investitorii și companiile private vor începe să plătească la rândul lor nota de plată pentru deficitul bugetar istoric, de 9,3% (ESA) din PIB din anul electoral 2024, urmând de la 1 ianuarie 2026 să fie majorate (cel puțin) următoarele taxe și impozite pe capital:
- Impozitul pe dividende va crește la 16% de la 1 ianuarie 2026, de la 10% în ianuarie 2025, 8% în decembrie 2024 și de la 5% anterior (o dublare în 1 an și o triplare în 2 ani). Asta va reduce randamentul dividendelor acordate de companiile listate, care, în prezent, este deja în scădere pe fondul scăderii profitabilității.
- Impozitul pe profit va crește de la 16% la 19% de la 1 ianuarie 2026.
- Impozitele pe proprietate, case, terenuri, vor fi și ele reașezate, majorarea lor fiind jalon în PNRR – ca impozitele pe proprietate să fie raportate la valoarea de piață, astfel ca veniturile să revină autorităților locale și sumele de echilibrare de la centru să scadă/să fie economisite.
(Citește și: ”Bursa închide la un nou maxim istoric – Semnal pozitiv pentru perspectiva României. Urmează măsurile de ajustare”)
(Citește și: ”DOCUMENT / Undă verde la ECOFIN pentru România. Valdis Dombrovskis: Pachetul fiscal, o etapă în direcția bună – Ne vom prezenta evaluarea în toamnă”)
(Citește și: ”Scade prima de risc suveran a României – Dobânzile coboară la cel mai redus nivel din 2025, după adoptarea pachetului fiscal”)
***
Urmărește-ne pe Google News
