10 iulie, 2025

Prima de risc a României a scăzut ușor în ultima săptămână, investitorii reevaluând perspectivele financiare ale României și riscul politic după adoptarea în Parlament a primului pachet fiscal pe care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.

Această reevaluare este evidentă din evoluția dobânzii pe 10 ani din piața secundară (RO10Y), referința pentru costul de finanțare din economie, care a ajuns joi dimineață la 7,15%, cel mai scăzut nivel din acest an. În cursul ședinței de tranzacționare de joi, RO10Y a urcat la 7,22%.

TVA-ul și înflația limitează scăderea dobândilor


O bună parte din ajustarea fiscală din anul acesta va fi efectuată pe partea de TVA și inflație (care ar putea atinge 8% rată anuală în acest an), ceea ce va menține totuși la un nivel relativ ridicat dobânzile la obligațiunile guvernamentale ale României, inclusiv în condițiile unui necesar ridicat de finanțare pentru anul curent.

Cu toate acestea, față de maximul din perioada celor două tururi de scrutin prezidențial, dobânzile pe termen lung (RO10Y) au scăzut cu aproximativ 1,2-1,3 puncte procentuale (120-130 de puncte de bază).

Evoluția în jos din ultima săptămână a dobânzilor indică faptul că investitorii, bănci și investitori străini, fac cumpărări de obligațiuni și intrări pe poziții în lei și împing costurile de finanțare ușor în jos, din moment ce riscurile (politice și fiscale) s-au ameliorat.

Per total, curba randamentelor la obligațiunile de stat în lei ale României s-a mișcat în jos în ultima lună pe toate maturitățile, cel mai ridicat cost suveran de îndatorare rămânând cel pe 5 ani. Costul pe 1 an (maturitate 12 luni) din piața primară internă a fost de 6,85% la licitația de joi a Ministerului de Finanțe, în timp ce pe 5 ani costul suveran la care s-a împrumutat joi România a fost de 7,3%.


Pozitivă este revenirea cererii:  joi, 10 iulie, Finanțele au împrumutat de la bănci și clienții lor, printr-o licitație de obligațiuni cu scadența aprilie 2030 (maturitate 58 luni), 1,17 miliarde de lei. Prospectul viza doar 400 milioane de lei, dar băncile au transmis oferte în nume propriu și al clienților oferte de 1,55 miliarde de lei, un raport bid-to-cover de aproape 4 – un raport pozitiv este în general de la 2 în sus, acesta aratând cât de solidă e cererea pentru titlurile (de stat) emise.

Intrări de capital în România, pe obligațiuni și poziții în lei

În același timp, dobânzile ROBOR din piață au scăzut în această săptămână sub pragul de 7%, după ce au rămas la niveluri ridicate toată luna iunie. Scăderea sub 7% a avut loc după ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, iar intrările de capital în obligațiunile în lei ale României s-au reluat grație adoptării primului pachet fiscal de redresare bugetară a Guvernului Bolojan.

Dobânzile de împrumut ale României sunt în continuare cele mai ridicate din Uniunea Europeană (Ungaria la mică distanță), iar asta nu doar din cauza haosului electoral și, ci și din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar foarte ridicat (7-8-9% din PIB) și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică românească în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit.

Refacerea acestei credibilități necesită măsuri concise de reechilibrare a finanțelor publice ale României, care a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% (ESA) din PIB, unul întâlnit doar în recesiunea din 2009 și în criza pandemică din 2020.


Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.

(Citește și: ”Recâștigarea încrederii: Aprecieri puternice pentru obligațiunile în euro și dolari ale României, după alegeri – Intrările de capital străin se văd în aprecierea cursului”)

(Citește și: ”Prim semnal pozitiv de la agențiile de rating – Moody’s: Pachetul fiscal, un „pas important” în echilibrarea bugetară. Ce să facă Guvernul dacă economia merge prost. O prognoză a deficitului pe 2025 și 2026”)

(Citește și: ”Primul deficit de lei din bănci din ultimii 3 ani. Situația e în curs de redresare”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: