Sistemul bancar a trecut în ultimele două luni de la surplus, la deficit de lichiditate față de Banca Națională a României (BNR). Deficitul de lichiditate s-a situat în luna iunie la un nivel de 4,5 miliarde lei (stoc mediu zilnic), după ce în luna luna mai soldul a rămas marginal pe plus, la 0,5 miliarde lei.
Acesta a fost primul deficit de lichiditate al sistemului bancar din ultimii 3 ani (vezi graficul de mai jos).
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu exces de lichiditate, băncile dau mai multe credite și relaxează standardele de creditare.
BNR a vândut valută din rezervă și a preluat lei din bănci pentru a proteja leul
Astfel, băncile cu exces de lei au plasat în iunie aproximativ 3,9 miliarde lei (stoc mediu zilnic) la facilitatea de depozit a BNR, în timp ce cele cu deficit au participat la licitațiile repo ale băncii centrale, în sumă de aproximativ 8,4 miliarde lei (stoc mediu zilnic). În luna mai, băncile cu deficit au primit finanțări temporare de la BNR de 6,1 miliarde lei (stoc mediu zilnic), iar cele cu surplus au depus la BNR în luna mai 6,7 miliarde de lei (stoc mediu zilnic).
Rata efectivă a BNR, calculată ca medie ponderată a operațiunilor efectuate de banca centrală, a urcat la 6,18% în iunie de la 5,99% în luna precedentă, conform analiștilor BCR Cercetare.
Amintim că, în luna aprilie, înainte de alegerile prezidențiale, excesul de lei din bănci a fost de 27,3 miliarde de lei, în medie zilnică, iar tensionarea lichidității din sistemul bancar s-a produs ca urmare a intervențiilor BNR din luna mai prin care a apărat leul, cu între 6 și 8 miliarde de euro vânzări din rezerva valutară.
Intervențiile BNR, prin care a vândut euro și a cumpărat lei de la bănci, au redus lichiditatea în lei din piață. Drept consecință, BNR a reluat injecțiile de lichiditate, iar în iunie a injectat pe net lei în sistemul bancar.
Situația lichidității începe să se îmbunătățească, iar scăderea dobânzilor ar putea reaprinde cererea de credite
În ciuda injecțiilor de lichiditate repetate ale BNR, dobânzile ROBOR din piață au rămas toată luna iunie la niveluri ridicate. O scădere sub nivelul de 7% a ROBOR a avut loc abia în această săptămână, pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, iar intrările de capital în obligațiunile în lei ale României s-au reluat după adoptarea primului pachet fiscal de redresare fiscală a Guvernului Bolojan.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
Scăderea dobânzilor și nerealizarea unei injecții de lichiditate din partea BNR în această săptămână (vezi tabel mai jos, ultima operațiune repo a BNR în 30 iunie) arată o îmbunătățire a condițiilor financiare în primele 2 săptămâni din iulie.
Sistemul bancar este într-un proces mai îndelungat de detensionare și de reacumulare de lichiditate. Cum și când se va îmbunătăți semnificativ lichiditatea
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piață este statul – în condițiile în care băncile sunt cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice reprezintă la rândul lor injecții masive de capital în bănci.
Asta înseamnă că lichiditatea interbancară s-ar putea ameliora în mod semnificativ, în mod organic (să nu mai fie nevoie de intervenții sporadice ale BNR), mai ales din finalul lunii iulie, când Finanțele vor plăti 10,57 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025.
Pe lângă suma respectivă, în iunie, Finanțele au mai plătit cumulat 4,6 miliarde de lei către bănci și clienți pe diferite maturități de certificate de trezorerie (CT) emise în 2024 și ianuarie 2025.
La acestea se adaugă, în iunie și iulie, circa 5,4 miliarde de lei la nivel intern pe titluri de stat emise populației (titluri Fidelis și Tezaur), bani care și ei au intrat/vor intra parțial în sistemul bancar, în cazul leilor care nu vor fi reinvestiți. La aceste sume se adaugă dobânzi și comisioane plătite ca obligații de Finanțe în sumă de 5,71 miliarde de lei.
Lichiditatea și nivelul dobânzilor sunt relevante din perspectiva posibilității scăderii dobânzii BNR: guvernatorul Mugur Isărescu afirma la ultima conferință de presă că banca centrală va putea să ia în considerare o nouă reducere a dobânzilor de politică monetară doar după ce ratele din piața monetară scad sub rata-cheie de 6,5%.
Succes al Finanțelor la finanțarea internă, cu ocazia ultimelor licitații
Păstrarea unui surplus de lichiditate este relevantă din perspectiva continuării creditării și scăderii dobânzilor la credite, dar și prin prisma posibilei tensionări a criteriilor de acordare a creditelor – în perioade cu lichiditate abundentă băncile sunt interesate să dea mai multe credite și să relaxeze standardele de creditare.
Ca urmare a ameliorării ușoare a lichidității, în debut de iulie, Ministerul Finanțelor a reușit să împrumute sume importante de pe piața internă, la dobânzi în ușoară scădere.
Cel mai recent, joi, 10 iulie, Finanțele au împrumutat de la bănci și clienții lor, printr-o licitație de obligațiuni cu scadența aprilie 2030 (maturitate 58 luni), 1,17 miliarde de lei. În plus, prospectul viza doar 400 milioane de lei, dar băncile au transmis oferte în nume propriu și al clienților oferte de 1,55 miliarde de lei, un raport bid-to-cover de aproape 4 – un raport pozitiv este în general de la 2 în sus, acesta aratând cât de solidă e cererea pentru titlurile (de stat) emise.
(Citește și: ”Cele 2 Românii – de dinainte și de după alegeri – indicatorii revenirii într-un echilibru fragil. Criza electorală s-a consumat, rămâne criza bugetară”)
(Citește și: ”Prim semnal pozitiv de la agențiile de rating – Moody’s: Pachetul fiscal, un „pas important” în echilibrarea bugetară. Ce să facă Guvernul dacă economia merge prost. O prognoză a deficitului pe 2025 și 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
