Preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan marchează nu doar încheierea ciclului electoral, dar și trecerea unui hop important din perspectiva stabilității financiare a României, testată de criza electoralo-guvernamentală.
Piețele financiare din România s-au calmat și au încheiat prima săptămână de după alegeri cu evoluții general favorabile, iar România beneficiază acum de două resurse mai importante decât banii pentru continuarea firavului progres din ultimii ani: o rezervă de încredere și o rezervă de timp.
Victoria lui Nicușor Dan a readus pe linia de plutire o parte din indicatorii de a căror stabilitate depinde sănătatea financiară a țării, prețurile – de la alimente la chirii și rate imobiliare – și costurile de împrumut ale statului, firmelor și ale populației.
România a fost repusă pe drumul unei ajustări favorabile, controlate de guvern și nu dictată de către piețe
Iată cum s-au reparat indicatorii de stabilitate a finanțelor personale și a finanțelor statului:
1, Cursul de schimb : 16-26 mai 2025
Reprezintă indicatorul stabilit de cererea și oferta din piețele financiare care alimentează cele mai multe efecte negative sau pozitive în economie: import de inflație la bunuri, creștere a costului la facturi în euro (chirii, rate bancare în euro care reprezintă 30% din stocul total de credite și alte facturi precum cele la Netflix și telefonie), creștere a datoriei prin umflarea datoriei în valută, etc.
Comparativ, înainte de alegeri și până și după cele anulate din noiembrie 2024, cursul valutar a fost stabil, țintuit de BNR la 4,95-4,97 lei/euro. Acum leul se află încă cu 1,7% peste valoarea de dinainte de alegerile din 2 mai, (la casele de schimb euro se vinde mai sus de 5,061 lei) și 1,4% în fața dolarului.
Cursul euro/leu e în continuare supraevaluat, consideră analiștii
Deși România nu a virat spre euroscepticism, o revenire sub pragul de 5 lei pentru un euro nu este o dezvoltare așteptată și nici justificată având în vedere fundamentele economiei românești și dezechilibrele sale. Moneda națională este, în opinia analiștilor, și după deprecierea recentă, printre cele mai supraevaluate din Europa Centrală și de Est în raport cu euro.
Vorbim per total despre spargerea unui prag important după 3 ani și jumătate de stagnare pentru curs care a contribuit nu doar la dezvoltarea României, dar și la acumularea dezechilibrelor – de altfel, BNR țintuit cursul în ultimii ani pentru a sprijini ajustarea bugetară, care, însă, a tot fost amânată de guvernanți și per total inversată anul trecut din moment ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 9,3% din PIB (ESA), un nivel întâlnit doar în 2009 sau 2020.
Cursul stabil a permis practic guvernanților care nu au respectat deficitele angajate să ignore necesitatea corecției bugetare, dezechilibru care risca să împingă România într-o criză de magnitudinea celei din 2009-2010.
Acum, revenirea euro sub pragul de 5 lei depinde de cât de mari vor continua să fie revenirile de capital străin și de Banca Națională, respectiv de cât de liber va lăsa cursul.
2, ROBOR – 16-26 mai 2025:
ROBOR reprezintă unul din cele mai mari input-uri de cost, în viața unei gospodării (cu credit în lei).
ROBOR la 3 luni a înregistrat luni prima scădere convingătoare de după alegeri: a ajuns luni la 7,1%, de la 7,39% vineri, 16 mai, și 5,9% vineri, 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor.
Creșterea masivă în perioada 2 mai – 26 mai, de 120 de puncte de bază (1,20 puncte procentuale), este explicată de faptul că BNR a intervenit pentru a apăra cursul vânzând euro din rezerva valutară, în proces drenând efectiv din lichiditatea în lei din piață (BNR vinde euro pe lei).
BNR injectează lichiditate și reduce dobânzile
În următoarea perioadă, ROBOR la 3 luni și dobânzile din piața monetar-bancară ar trebui să continue scăderea, pe măsură ce lichiditatea din piață se va îmbunătăți. Momentan, aceasta este într-un relativ deficit în contextul cel mai probabil al demarării perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor – fapt ce a împins BNR să facă injecții de lichiditate, luni, printr-o operațiune repo, de 13,5 miliarde de lei.
Această injecție a dus la scăderea dobânzilor la care se finanțează băncile între ele și implicit la scăderea dobânzilor în relație cu care se calculează ratele bancare și la scăderea dobânzilor la care sunt finanțate economia reală și statul. Prin operațiunea repo, BNR oferă temporar lichiditate băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5% – în acest caz scadența este 2 iunie.
Scăderea ROBOR indică o detensionare a condițiilor de pe piețele financiare și o probabilă revenire a activității de creditare în următoarele săptămâni.
Săptămâna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu afirma că banca centrală va putea să ia în considerare o nouă reducere a dobânzilor de politică monetară după ce ratele din piața monetară scad sub rata-cheie.
3, Dobânzile suverane (la care se împrumută România): înainte și după 18.05.2025 – scăderi majore pe obligațiunile pe termen lung, dar incertitudinea domină piața
Creșterea și apoi scăderea dobânzilor suverane e una din cele mai mari și mai rapide din istoria României. O evoluție similară pe creștere găsim doar în perioada de inflație galopantă din 2022 sau în perioada de criză financiară din 2009-2010, când România era într-o criză de finanțare.
Creșterea a fost produsă de un val masiv de ieșiri de capitaluri din pozițiile pe obligațiuni ale investitorilor, preponderent străini. Acum, la o săptămână după turul doi, dobânzile pe termen lung au revenit unde erau înainte de luna mai, dar dobânzile suverane pe termen scurt au rămas la niveluri foarte ridicate, superioare celor pe termen lung:
- scadențele scurte (6 luni și 1 an) au rămas în apropierea unor valori maximale ale ultimilor 3 ani, în apropiere de 7,5%,
- dobânzile pe termen mediu (2 ani, 3 ani și 5 ani) se situează la valori cuprinse între 7,4% și 7,7%, în scădere, dar peste nivelurile de dinaintea primului tur al alegerilor
- în timp ce rata pe 10 ani (RO10Y) a scăzut la 7,4% luni, 26 mai, de la un maxim recent de aproape 9% între cele două tururi de scrutin prezidențial.
Incertitudinea și lichiditatea slabă continuă să domine piața de obligațiuni
Emisiunile interne de obligațiuni de pe piața primară a titlurilor de stat, unde marii jucători sunt băncile, au loc în continuare sub spectrul incertitudinii și a lichidității reduse – fapt evidențiat de dobânzile pe termen scurt ceva mai mari ca cele pe termen lung (vezi grafic curba randamentelor).
În plus, nu doar inflația este în accentuare (țintă majorată de BNR de la 3,8% la 4,6%, fără impactul deprecierii și noilor taxe așteptate), dar și evoluția economiei riscă să fie masiv sub potențial, cu risc mare de recesiune în condițiile posibilității de majorare a unor taxe cu impact inflaționist. Adăugând riscul de downgrade, imaginea de ansamblu și tabloul incertitudinii fac investitorii să crediteze statul preponderent pe termen scurt.
(Citește și: ”Fenomen – evitarea creditelor pe termen lung: Datoria României plătibilă în mai puțin de 1 an a ajuns la 20% din întreg stocul de datorie în lei. Ce spun analiștii”)
Creșterea față de noiembrie pe obligațiunile pe 2 ani este de aproape 110 de puncte de bază (1,1%) și de 140 de puncte de bază (1,4%) față de acum 12 luni.
Asta echivalează în continuare cu pierderi majore pentru cumpărători și deținători (prețul obligațiunilor scade când dobânzile cresc), dar scăderea din ultima perioadă indică spre intrări de capital în România și pe obligațiunile suverane în lei.
(Citește și: ”Recâștigarea încrederii: Aprecieri puternice pentru obligațiunile în euro și dolari ale României, după alegeri – Intrările de capital străin se văd în aprecierea cursului”)
O scădere a dobânzilor suverane va veni cel mai probabil abia după îmbunătățirea considerabilă a lichidității din piața monetar-bancară internă, momentul învestiturii oficiale a noului guvern și semnalarea planului bugetar pentru depășirea crizei bugetare, care riscă să blocheze anumite fonduri UE.
Luni, Ministerul Finanțelor a atras de la bănci 846,5 milioane de lei, cu o cerere cu mult (1,22 mld. lei) peste prospect (500 mil. lei), prin titluri pe 2 ani, la o dobândă medie de 7,23%.
4, Riscul la adresa ratingului – ameliorat. Retrogradarea în junk ar însemna alte ieșiri de capitaluri din România. Ce se întâmplă efectiv când ajungi în ”Junk”
Rezultatul alegerilor conturează un scenariu prielnic pentru păstrarea ratingului suveran al României, în contextul nevoii de a atinge ținta de deficit bugetar de 7% din acest an.
Țara noastră se împrumută deja la dobânzi superioare unor țări cu rating de nivel „junk” sau „nerecomandat investițiilor”, dar păstrarea acestui rating este importantă pentru menținerea accesului neîngrădit la anumiți finanțatori și pentru a nu crea noi factori de presiune pe dobânzile suverane și pe curs.
(Citește și: ”Directorul Trezoreriei: „E un obiectiv de țară să ne menținem ratingul de țară. Suntem în contact permanent cu agențiile de rating și investitorii””)
JP Morgan, care înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale paria împotriva leului și specula pe o depreciere majoră (între 5 și 15%) a monedei naționale în raport cu euro, și-a ajustat previziunile după alegeri afirmând că se aşteaptă acum la o „devalorizare moderată” a monedei naţionale. Banca de pe Wall Street mai afirmă că victoria în alegeri a primarului Bucureştiului, Nicuşor Dan, reduce riscul politic pe viitor, iar o scădere a ratingului suveran sub nivelul de investiţii este acum mai puţin îngrijorătoare.
Totodată, 64% din analiștii CFA România chestionați recent se așteaptă la menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 36% (în creștere comparativ cu exercițiul anterior) anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”).
Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.
Ca idee, titlurile de stat românești sunt prezente în indicii regionali de titluri de stat ai JPMorgan și Barclays. O retrogradare la „junk” ar însemna că investitorii care cumpără la pachet acești indici de titluri de stat, luând expunere inclusiv pe România, ar trebui să-și reducă această expunere locală din cauza reevaluării ratingului României. Asta pentru că fondurile de investiții au niște parametri și reguli în ceea ce privește riscul care nu le dau voie să investească în titluri cu rating „junk”. Ulterior, inclusiv ratingurile companiilor cu finanțări pe piețele internaționale ar trebui să sufere retrogradări, din moment ce nu pot să aibă un rating peste cel suveran.
La sfârșitul lunii mai 2024, 23 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 4.35%, și 25 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,07% la finalul lunii martie 2024. Totodată, multe companii bursiere erau incluse în indicii bursieri realizați de furnizorii de indici MSCI și FTSE Russell.
Marile agenții de rating au revizuirile regulate abia din a doua jumătate a trimestrului trei din acest an.
5, Bursa și-a consumat povestea locală – Rămâne de văzut ce face economia
În același timp, indicii Bursei și-au consumat povestea locală recentă, trecând peste nivelul de dinainte de alegeri.
Indicii bursei au încheiat practic mișcarea de revenire, iar referința BET a crescut cu 8,7% față de minimul de 16.250 de puncte atins joi, 15 mai, înainte de turul doi al alegerilor. Astfel, referința pieței a marcat o recuperare completă a corecției din ultimele săptămâni, situându-se acum peste media mobilă simplă de 200 de zile (200DMA) de pe graficul zilnic.
BET este acum, după încheierea ciclului electoral, în mijlocul unei încercări de a ieși din configurația tehnică de consolidare multi-anuală (cu lower highs și higher lows – maxime în scădere și minime în creștere). BET este de altfel peste linia de trend descendent (vezi grafic), încrederea investitorilor fiind reîmprospătată de victoria lui Nicușor Dan.
Dinamica bursei locale va depinde de aici încolo de (1) evoluția burselor internaționale și a apetitului la risc al investitorilor locali și străini, (2) managementul riscurilor politice și economice și implementarea mixului de politici economice, care reclamă o serie de măsuri nepopulare pentru corecția deficitului, respectiv (3) răspunsul agenților economici și al populației la anumite măsuri cu potențial de stimulare a inflației și de reducere a creșterii economice.
Revenire într-un echilibru fragil
Redresarea cursului valutar, a cotațiilor bursiere și revenirea în jos a dobânzilor suverane și a celor din piața monetară reflectă revenirea într-un relativ echilibru care reflectă situația economică și riscurile politice legate de formarea guvernului:
- dobânzile suverane rămân încă ridicate în așteptarea măsurilor de corecție a deficitului bugetar, în ciuda ameliorării primei de risc
- dobânzile de piață monetară rămân ridicate reflectând tensionarea condițiilor de lichiditate de pe piața financiar-bancară
- aprecierea cursului reflectă revenirea capitalului fugit în ultimele luni din cauza accentuării primei de risc suveran.
(Citește și: ”Nicușor Dan a depus jurământul de învestire: „Statul are nevoie de o schimbare fundamentală”. Discursul integral”)
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Costul crizei: BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a sprijini leul – BNR anunță un curs de 5,099 pentru euro, cu o ușoară apreciere a leului după o nouă intervenție”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
