Datoria guvernamentală pe termen scurt a României, adică cea care trebuie rambursată în termen de 12 luni sau mai puțin, a ajuns la final de februarie la o pondere de 19,7% din totalul datoriei în lei, arată cele mai recente date ale Ministerului de Finanțe.
Fenomenul e explicabil prin aceea că , în situația macroeconomică a României, costurile creditelor pe termen lung sunt mari.
Acesta este cel mai ridicat nivel al datoriei pe termen scurt (<1 an) din august 2023 încoace, iar comparativ cu finalul lui 2023, creșterea este una relativ abruptă, de la o pondere de 16,5% în total datorie în lei. Ea este explicată de intrarea sub termenul de 12 luni a unor plăți semnificative în contul rambursării datoriei și de creșterea finanțărilor pe termen scurt în final de 2024.
Analiștii consultați de CursDeGuvernare.ro subliniază că majorarea ponderii datoriei pe termen scurt nu reprezintă neapărat un semnal de alarmă, iar odată cu formarea noului Guvern, aducerea deficitului pe o traiectorie de scădere și posibil temperarea inflației, Finanțele vor începe să lungească profilul maturităților la datoria publică.
Datoria publică a ajuns la 1 trilion de lei
În februarie, datoria publică guvernamentală a ajuns la 990,84 miliarde de lei (56,3% din PIB), din care 53,3% reprezintă datorie în lei. Din totalul datoriei, 37,1% era în februarie datorie în euro, iar 9,4% datorie în dolari.
„Datoria în lei este finanțabilă – un stat nu dă default la datoria în propria monedă. De ce? Pentru că o remite ca să-și plătească datoriile. Unde dă un stat default: pe datoria în altă monedă, nu în cea care o poate emite, deci în valută. De asta nu văd nimic îngrijorător că (20% din) cea în lei este pe termen scurt. Dacă era cea în valută, da, era o problemă”, a precizat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, pentru CursDeGuvernare.ro.
Acesta a adăugat că incertitudinile actuale și inflația ridicată nu face titlurile pe termen lung foarte atractive pentru cumpărători. Banca Națională a României (BNR) și-a majorat marți prognoza de inflație la final de 2025 de la 3,8% la 4,6%, creștere ce nu ia în calcul nici impactul deprecierii monedei și nici vreun impact din mult-așteptata creștere a taxelor.
Codîrlașu punctează că Ministerul de Finanțe va încerca să lungească profilul maturităților (vezi grafic mai jos) în lei după stabilizarea lucrurilor la nivel politic și fiscal.
„Pentru cineva care ar vrea să investească, dată fiind incertitudinea cu ratingul de țară, inflația ridicată, ideal este pentru un cumpărător, pentru a administra acest risc de piață, să fie pe termen scurt – pentru un cumpărător. E adevărat, un guvern vrea pe termen cât mai lung, dar de partea cealaltă, pentru un cumpărător, dat fiind riscul de downgrade, optim este pe termen scurt. (…) Problema e că suntem într-un mediu cu inflație ridicată, iar inflația e dușmanul obligațiunilor pentru că mănâncă din puterea de cumpărare care vine înapoi. Pe un asemenea mediu cu inflație ridicată, ideale (pentru un cumpărător) sunt așa-numitele Treasury Inflation Protected Securities (TIPS), dar nu avem așa ceva emise în România. Ele s-ar ajusta cu rata inflației anuale”, a mai explicat președintele CFA România.
Strategia de administrare a datoriei vorbește despre maxim 25% datorie în lei scadentă în <1 an
Conform Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale, ponderea maximă recomandată a datoriei în lei scadente în termen de 1 an (% din total) este de 25%, iar țintele indicative vizează un procent cuprins între 15% și 25% din total.
„Este evident că datoria pe termen scurt, dacă are o pondere mare, devine o vulnerabilitate. Pentru că oricând pot apărea schimbări și Ministerul Finanțelor ar putea intra în dificultăți. Numai că noi nu am ajuns în situația asta. Nici ponderea nu este îngrijorător de mare, chiar dacă, într-adevăr, a crescut rapid. Când lucrurile se vor calma – evident situația a fost bulversată de chestiunea politică – Ministerul Finanțelor va încerca să vină din nou la ponderea normală a datoriei pe termen scurt, pe care are niște ținte privind structura datoriei”, a comentat și analistul financiar Aurelian Dochia.
Dochia este de părere că Trezorerie este mai mult decât conștientă de riscuri și de cum să își îndeplinească obiectivele.
„Chiar dacă uneori sunt obligați să acționeze cu măsuri mai pe termen scurt, ei știu care sunt țintele și care sunt instrumentele pe care le pot folosi”, a mai declarat Dochia pentru CursDeGuvernare.ro.
Efectul Fidelis și Tezaur asupra datoriei pe termen scurt
La creșterea majoră a ponderii datoriei în lei contribuie semnificativ și emisiunile de titluri de stat destinate populației. Acestea au în general maturități de 1, 3 și 5 ani, dar cel mai mare interes al investitorilor persoane fizice se manifestă în general pentru titlurile pe 1 an. Acest lucru se întâmplă atât pe titlurile Fidelis, care se tranzacționează la Bursă, cât și pe titlurile Tezaur.
Ca exemplu, din cele aproape 14 miliarde de lei atrase pe Tezaur până la data de 21 mai, 8,14 miliarde de lei reprezintă finanțări acordate statului prin titluri pe 1 an. La fel, din cele 9,1 miliarde de lei atrase de Finanțe prin programul Fidelis, 3,87 miliarde de lei sunt la rândul lor finanțări prin titluri pe 1 an.
Totodată, din cele aproximativ 105-110 miliarde de lei ce vor fi fost plătite în 2025 în contul serviciului datoriei publice ca plăți de principal, 24,5 miliarde miliarde de lei reprezintă exclusive scadențe cumulate pe titlurile de stat destinate populației, o valoare record.
Restul sunt sume ce vor fi plătite către bănci, fonduri de pensii și alte tipuri de investitori în contul titlurilor în lei și euro emise prin intermediul pieței primare administrată de BNR.
„Este bine că s-a dezvoltat foarte mult acest program Fidelis pentru că deja a crescut datoria internă. Iar datoria internă este întotdeauna mult mai bună decât datoria externă. În țările care au datoria la intern, Japonia, de exemplu, sau Italia, care au datorii foarte mari, mult mai mari decât România, pentru că au o datorie preponderent internă, stabilitatea este mult mai mare. Nu sunt așa de expuși cum poate să te expună datoria externă, unde orice panică ce apare pe piețele externe poate să fie fatală”, a mai explicat analistul Aurelian Dochia.
De notat că o bună parte din aceste finanțări ale populației sunt sume reinvestite după ajungerea la maturitate a titlurilor.
Titlurile <1 an cresc necesarul de finanțare de anul viitor
Acest nivel ridicat al ponderii datoriei pe termen scurt înseamnă însă că Guvernul va avea plăți mai ridicate de principal în contul serviciului datoriei în decursul următoarelor 12 luni, dar și că sumele ce vor trebui împrumutate pentru plata acestor sume (proces cunoscut sub denumirea de rostogolire a datoriei – plata împrumuturilor ce ajung la scadență prin noi împrumuturi) vor fi mai mari decât se estima inițial.
Totodată, pe fondul crizei electorale din ultimele 6 luni și în contextul apropierii alegerilor din mai și al tulburențelor guvernamentalo-electorale recente, Trezoreria a contractat semnificativ mai multă datorie pe termen scurt decât ar fi făcut-o în mod normal.
Asta înseamnă că, la final de lună mai, datoria pe termen scurt va fi crescut și mai mult ca pondere în total datorie în lei.
În perioade de incertitudine, băncile, marii actori de pe piața primară locală pe care Finanțele emit instrumente de natura datoriei, acordă preponderent finanțări pe termen scurt. La fel s-a întâmplat și în 2024, când era neclar dacă inflația va scădea destul pentru a permite BNR să înceapă scăderea dobânzilor (a efectuat 2 astfel de scăderi), dar și în perioada de debut a acestui an, înainte de publicarea bugetului de stat.
În contextul în care împrumuturile operate între 1 martie și 21 mai de Ministerul Finanțelor au fost de aproximativ 60 de miliarde de lei, iar scadențele au fost sub această sumă, datoria publică a depășit cel mai probabil pragul de 1.000 de miliarde de lei. Totodată, în contextul în care PIB-ul cel mai probabil a stagnat în această perioadă, datoria publică raportat la PIB a trecut de 57% din PIB.
(Citește și: ”Datoria guvernamentală plătibilă populației a ajuns la 60 mld. de lei – 6% e ponderea populației în totalul datoriei României, nivel record”)
(Citește și: ”De unde și cu ce dobânzi: Guvernul a ajuns cu împrumuturile din acest an la 115 mld. lei – adică 50% din necesarul pe 2025”)
(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
