Măsurile de consolidare fiscală prezentate marți de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare la ECOFIN reprezintă ”o etapă importantă și pozitivă în direcția respectării noii recomandări din cadrul Procedurii privind Deficitul Excesiv”, a anunțat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru comerț și economie,
Având în vedere lipsa de acțiuni eficiente din partea României în cadrul procedurii de deficit excesiv, Consiliul a revizuit marți traiectoria cheltuielilor nete a României, potrivit comunicatului oficial transmis la finalul ședinței. Comisia va continua să monitorizeze situația din România și va prezenta Consiliului o nouă evaluare în toamnă, a mai anunțat oficialul.
”În ceea ce privește România, ministrul Nazare a oferit o actualizare cu privire la măsurile semnificative de consolidare fiscală adoptate recent de Guvernul României. Aceasta este o etapă importantă și pozitivă în direcția respectării noii recomandări din cadrul Procedurii privind Deficitul Excesiv, cu condiția ca toate măsurile să fie legiferate și implementate complet și rapid. Vom monitoriza îndeaproape progresele și ne vom prezenta evaluarea în toamnă”, a declarat Donbrovskis la finalul reuniunii.
În cadrul ședinței Consiliulului Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) de marți au fost adoptate astfel cele mai recente recomandări ale Comisiei Europene cu privire la traiectoria de ajustare a finanțelor publice. Acestea au fost făcute publice încă de la sfârșitul lunii trecute și prevăd o ajustare fiscală de 1,7% din PIB, dat fiind că nivelul deficitului bugetar din 2024 a fost peste așteptări, respectiv 9,3% din PIB.
”Reforma fiscală viitoare ar trebui să urmărească generarea unor venituri suplimentare semnificativ peste nivelul de 1,7% din PIB prevăzut în plan. Pentru a contribui la corectarea situației fiscale, vor fi necesare și măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea administrării și colectării impozitelor, precum și pentru asigurarea unui control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public”, se arată în document.
(DOCUMENT/ RECOMANDAREA CONSILIULUI în vederea încetării situației de deficit excesiv în România)
În graficul de mai jos sunt evidențiate țintele de creștere a cheltuielilor publice recomandate de Comisie și aprobate marți de Consiliu.
Astfel, România va prezenta la ședința din 15 octombrie progresele în privința atingerii acestor ținte, dată la care va fi prezentată și evaluarea Comisiei.
”Recomandarea revizuită a Consiliului adresată României, în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE) aflate în desfășurare, urmează deciziei Consiliului din 20 iunie 2025 prin care s-a constatat că România nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la recomandările anterioare ale Consiliului în cadrul PDE.
Prin urmare, România ar trebui să adopte acțiuni eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru reducerea deficitului până la 15 octombrie 2025 și să încheie procedura de deficit excesiv până în 2030. România trebuie să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește: 4,0% în 2030. 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030”, potrivit comunicatului oficial.
Guvernul și-a asumat răspunderea pe primul pachet de stabilizare a finanțelor publice
Guvernul România și-a asumat luni răspunderea pe un amplu pachet fiscal care va avea un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025, potrivit Consiliului Fiscal. ”Pentru 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB”, potrivit instituției.
Printre cele mai importante măsuri aprobate în primul pachet se numără: reașezarea TVA pe un sistem cu două cote – una generală de 21% în loc de 19% în prezent și una de 11% pentru medicamente, alimente, cărți, lemne de foc, energie termică și industria HoReCa; creșterea accizelor cu 10%; creșterea numărului de contribuabili la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin introducerea plății CASS pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții; supraimpozitarea băncilor (impozit pe cifra de afaceri va crește de la 2% în prezent la 4%) și a jocurilor de noroc.
Alte măsuri vizează scăderea indemnizațiilor pentru concediile medicale scurte, majorarea rovinietei, reducerea unor sporuri în sistemul bugetar, reduceri de cheltuieli în educație (burse, creșterea numărului de ore de predare) și reducerea plății concediilor medicale.
Totodată, începând de anul viitor ar urma să fie majorat impozitul pe dividende de la 10% la 16%, iar pensiile, alocațiile și salariile bugetarilor vor fi înghețate.
(Citește și: ”Ministrul Finanțelor, mesaj de la Bruxelles, înaintea ECOFIN: România a adoptat cel mai important pachet fiscal din ultimii 15 ani, pentru revenirea pe traiectoria sustenabilă a finanțelor publice”)
***
Urmărește-ne pe Google News
