Prognoza Băncii Mondiale publicată luna aceasta, intitulată Global Economic Prospects, estimează că Georgia și Azerbaidjanul vor experimenta cele mai mari reduceri ale avansului PIB real din toate statele caucaziene și din Asia Centrală.
Pentru Georgia care se confruntă cu o scriză politică profundă generată de reorientarea bruscă geopolitică a guvernului din direcția pro-occidentală spre Moscova, se preconizează o încetinire a ratei anuale de creștere a PIB real de la aproximativ 9% în 2024 la 5% în 2026.
Se estimează că rata de creștere a Azerbaidjanului va scădea de la 4% de anul trecut la 2,4% în 2026, din cauza scăderii prognozate a producției de petrol.
Pentru Armenia, Banca Mondială preconizează că rata de creștere va scădea moderat de la 5,5% anul trecut la 4,6% anul viitor.
Se estimează că avansul economic în majoritatea statelor din Asia Centrală va rămâne în mare parte constantă sau va experimenta scăderi ușoare ale creșterii în următorii ani.
Creșterea exporturilor de petrol în cazul Kazahstanului va accelera și creșterea economiei în 2025 la 4,7%, de la 4% în 2024. Însă în 2026 avansul economic se va reduce la 3,5%.
Tadjikistanul va avea cea mai slabă performanță economică din Asia Centrală, rata de creștere fiind estimată să scadă la 5% în 2026 de la 8% înregistrată anul trecut.
Banca Mondială prognozează că ratele de creștere din Kârgâzstan și Uzbekistan vor rămâne relativ stabile în următorii doi ani, la 4,5% și, respectiv, 5,8%.
Pentru România, regiunea este interesantă în primul rând din punct de vedere al importurilor energetice. Din regiune, companiile azere și kazahe sunt cele mai active pe piața românească, Socar și KazMunaiGaz fiind cele mai cunoscute.
***
Urmărește-ne pe Google News
