Avizul BCE pe „darea în plată”: Legea riscă să genereze riscuri substanțiale pentru sistemul financiar și să propage efecte negative în economie

Introducerea retroactivității în proiectul legii dării în plată s-ar putea să încalce Constituția României și nu respectă principiul așteptărilor legitime, avertizează BCE în avizul publicat vineri seara pe site-ul instituției.

Legea riscă, de asemenea, să genereze riscuri  substanțiale  pentru  întregul  sistem financiar și să propage efecte negative în economia românească, se mai atrage atenția în documentul semnat de Mario Draghi.

Camera Deputaților (for decizional) a adoptat pe 25 noiembrie Legea privind darea în plată a unor bunuri imobiliare în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

Actul normativ permite unui debitor să stingă creanțele și accesoriile sale prin simpla transmitere către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobiliar ipotecat în favoarea creditorului: ”dai casa ipotecată la bancă, indiferent cât valorează, și ai scăpat de credit”.

Legea a fost contestată de mediul bancar, iar preșeidntele Klaus Iohannis a trimis-o vineri Parlamentului, pentru reexaminare.

La câteva ore după retrimiterea către legislativ, BCE a publicat avizul său, un document care enumeră mai multe deficiențe ale legii și riscurile pe care le implică aprobarea acesteia.

Observațiile generale din avizul BCE

• Se observă faptul că, datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar  creditelor de consum, ci și creditelor comerciale ale persoanelor fizice, și creditelor performante și neperformante deopotrivă.
• În timp ce abilitatea instituțiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil și stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără  precedent  ale  cadrului  legal  aplicabil  contractelor  de  credit  din  România  și  compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare.
• În acest sens, BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor.
• Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe.

Observații specifice

Efecte asupra economiei României

• Acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecție socială, poate conduce la hazard moral și poate compromite oferta decreditare în viitor. Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra  disciplinei  de  plată  în  România,  băncile  ar  putea  fi  îndemnate  să  adopte  condiții  de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii și creditarea  limitată  a  gospodăriilor  și  micilor  afaceri  pot  afecta  negativ  creșterea  economică  și crearea  de  locuri  de  muncă.  Prin  urmare,  astfel  de  drepturi  ar  trebui  să  vizeze  împrumutații vulnerabili și să fie însoțite de măsuri de siguranță eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată și să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absența unor astfel de condiții, funcționarea normală a instituțiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituțiilor de credit individuale și, prin efectele de contagiune, ar putea genera  riscuri  substanțiale  pentru  întregul  sistem financiar.
• În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcționări a canalului de creditare s-ar materializa, există posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei.
• Proiectul de reglementare ar putea de asemenea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară. Prin urmare, BCE sugerează autorităților române să efectueze o analiză aprofundată a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei României.

Efectele asupra stabilității

Din perspectiva stabilității financiare, elementele de potențială preocupare referitoare la impactul asupra instituţiilor de credit, care ar trebui evaluate de la început, privesc:

• (i) riscurile asociate împrumuturilor  în monedă  străină;
• (ii)  efectele  retroactive  ale  proiectului  de  reglementare,  care afectează și contractele de credit aflate în derulare;
• (iii) implicațiile pentru cerințele prudențiale aplicabile instituțiilor de credit  în ceea ce privește ipotecile  asupra  locuințelor pentru  a  reflecta caracterul  riscant  al  portofoliilor  corespunzătoare.

Prin  urmare,  BCE  subliniază  importanța  unei analize  de  impact aprofundate cu privire  la  implicațiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea instituțiilor de credit de pe piața internă și, mai larg, pentru piața imobiliară din România.

Având  în  vedere  importanța  intereselor  implicate,  atât  pentru  instituțiile  de  credit  și celelalte instituții financiare afectate, ca părți obligate să primească activele imobiliare, cât și pentru proprietarii  altor  active  imobiliare  din  România,  doar  cu  ajutorul  unei  evaluări  preliminare  ar  fi posibilă atenuarea riscurilor generate la adresa stabilității financiare.

În ceea ce privește efectele pe termen mai lung asupra stabilității financiare,  BCE  observă că proiectul de reglementare se va aplica și în ceea ce privește împrumuturile în monedă străină.

BCE consideră că, atunci când sunt introduse măsuri legate de stingerea împrumuturilor în monedă străină,  ar  trebui  să  se  acorde întotdeauna o  atenție  corespunzătoare  repartizării  echitabile  a sarcinilor între toate părțile implicate, evitându-se astfel posibilitatea apariției hazardului moral în viitor. În mai multe ocazii, BCE a evidențiat riscurile asociate împrumuturilor în monedă străină.

Proiectul de reglementare nu pare a conține nicio garanție în acest sens.

Efectele asupra sectorului bancar

• Proiectul de reglementare poate avea implicații negative pentru instituțiile de credit, cu un posibil impact  asupra  profitabilității,  capitalizării  și  capacității  de  creditare  viitoare,  pentru  funcționarea sistemului financiar, precum și pentru costul și condițiile de creditare în ansamblu. 
• În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicații ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudențiale. Se observă că, dacă proiectul de reglementare va intra în vigoare, ar trebui ca instituțiile de credit din România să desfășoare activități de administrare de activelor imobiliare care le-au fost oferite în plată pentru descărcarea de datoriile prevăzute în favoarea acestora în cadrul contractelor de credit.

Siguranță juridică

• Autoritățile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituției României. Cu toate acestea, BCE observă că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime.
• În temeiul  articolului 23 alineatul (5) din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze mai în detaliu împrumuturile în monedă străină, cu condiția  ca  o  astfel  de  reglementare  să  nu  fie  aplicată  cu  efect  retroactiv.
• Sub rezerva competenței  Comisiei  Europene  de  a  monitoriza  implementarea  dreptului  Uniunii,  autoritățile române sunt invitate să evalueze dacă dreptul unilateral al împrumutatului de a se descărca pe deplin de datoria  asumată  printr-un  contract  de  împrumut  în  monedă  străină,  astfel  cum  este prevăzut  de  proiectul  de  reglementare,  ar  respecta  articolul  23  alineatul  (5)  din  Directiva 2014/17/UE.
• BCE  este  de  asemenea  îngrijorată de  faptul  că  proiectul  de  reglementare  nu  pare  a  respecta articolului 28 alineatul (4) din Directiva 2014/17/UE, conform căruia statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al  garanției  sau  al  veniturilor  obținute  din  vânzarea  garanției  este  suficient  pentru  a  rambursa creditul. Conform  articolului  3  din  proiectul  de  reglementare,  prin  derogare  de  la  dispozițiile relevante din Codul civil român, debitorii au dreptul de a se descărca pe deplin de obligațiile ce le revin prin transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat  către  creditorii  lor.
• Creditorii nu au dreptul de a se opune transferului bunului imobil ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de aplicare a proiectului de reglementare și îndeplinește condițiile relevante pentru aplicabilitatea proiectului de reglementare.
• Autoritățile române sunt invitate să verifice cu Comisia Europeană dacă proiectul de reglementare este compatibil cu Directiva 2014/17/UE.
• Un mecanism cuprinzător privind restructurarea datoriei ar fi mai eficient în soluționarea provocărilor speciale  pe  care  le  implică  îndatorarea  personală  nesustenabilă.  Acesta  ar  stabili  stimulentele adecvate  pentru  părțile  afectate  astfel  încât  debitorii  care  sunt într-adevăr  supraîndatorați  și creditorii acestora ar fi încurajați să ajungă la un acord cu privire la o restructurare fie în mod bilateral, fie într-un cadru multilateral, de exemplu ca parte dintr-o  procedură  oficială,  precum procedura insolvenţei.

(DESCĂRCAȚI AICI DOCUMENTUL BCE)