Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna martie 2018 a fost de 4.488 lei, cu 8,7% mai mare decât în luna anterioară.
Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat în acelaşi ritm şi a ajuns la 2.704 lei, nu doar ca urmare a creşterilor semnificative din sectorul sanitar (+22,3% faţă de februarie) şi din educaţie (+18,4%), ci şi prin avansul destul de consistent din construcţii şi intermedieri financiare.
În termeni reali (ajustat cu inflaţia consemnată), puterea de cumpărare a salariului mediu a crescut cu 8,4% faţă de luna februarie 2018.
Totodată, salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990) a urcat considerabil faţă de luna anterioară , de la 180,6% până la 195,7% şi se îndreaptă spre pragul de 200%.
Câștigul salarial mediu net a atins valoarea record de 581 euro la cursul mediu de schimb din aprilie 2018 (luna de încasare efectivă a banilor), valoare care a depăşit chiar cea mai recentă lună în care veniturile s-au majorat conjunctural cu primele de dinainte de Crăciun (565 euro în decembrie 2017).
După ce a coborât în luna ianuarie la minimul ultimilor ani (doar +3,5%) avansul puterii de cumpărare faţă de aceeaşi lună a anului anterior a revenit la o valoare cu două cifre, similară cu cea din octombrie 2017. Semnificativ peste ritmul de creştere economică ( 6,9% pe 2017, dar estimat a fi în pierdere de viteză pe primul trimestru din 2018).
De reţinut că în luna februarie, valoarea de creştere a puterii de cumpărare faţă de aceeaşi lună a anului precedent fusese de 6,2%, adică exact aceeaşi valoare cu creşterea productivităţii muncii pe 2017, adică sustenabilă potrivit relaţiei teoretice care permite menţinerea durabilă în timp a creşterilor reale de venituri.
Menţionăm că valorile în euro de pe ultima coloană arată puterea de cumpărare a salariilor din România la preţurile medii din UE, ceea ce asigură comparabilitatea din punct de vedere a nivelului de trai. Beneficiind de stabilitatea cursului de schimb euro/leu (chiar uşoara scădere a acestuia în luna de încasare a salariilor) cei 581 euro câştigaţi în medie pe ţară echivalează cu 1.157 euro încasaţi într-o ţară unde preţurile ar fi la nivelul mediu din UE.
Creşterile pe ramuri de activitate – sănătatea pe primul loc
Finalul primului trimestru a adus, în premieră pentru abordarea creşterilor salariale din România, prima poziţie pentru sănătate ca ritm de creştere ( +28% nominal şi aproape +22% în termeni reali) şi poziţionarea semnificativ peste media naţională (126%), aşa cum este firesc în economiile dezvoltate.
Din păcate, media pe sector ( crescută îndeosebi prin devansarea creşterilor programate pentru anul 2022) a ascuns anumite inechităţi în repartizarea creşterilor şi chiar scăderi pentru anumite categorii de personal, scăderi care au fost remediate de-abia de curând dar se vor vedea de-abia în lunile următoare ( faptul fiind deja consumat pentru luna aprilie).
Pe baza unor evoluţii fireşti în raport cu evoluţia productivităţii muncii dar transpuse neplăcut prin poziţia codaşă în cadrul economiei naţionale ( deşi ritmul de creştere a fost absolut rezonabil în raport cu performanţa economică) industria prelucrătoare a coborât din nou faţă de media naţională, la doar 88% din aceasta.
Surprinzător, sectorul de intermedieri financiare şi asigurări a marcat un ritm semnificativ de creştere a veniturilor (+17,1% nominal şi 12,7% real după creşterea nominală tot de 12,7% faţă de luna precedentă). Pe locul doi în topul creşterilor salariale apărut sectorul construcţiilor, unde nivelul mediu de retribuire a traversat pragul de 2.000 de lei pe lună (2.020 lei faţă de doar 1.670 lei în urmă cu 12 luni).
După ce consemnase anterior cele mai mari creşteri procentuale ale veniturilor din sectorul bugetar, administraţia publică s-a repliat spre media naţională ca ritm de creştere. Cu toate acestea, a rămas în valoare absolută la un nivel situat cu 23% peste cel din sănătate (4.179 lei faţă de 3.408 lei) şi 55% peste media pe economie.
Urmărește-ne pe Google News
