Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat vineri motivarea unei hotărârii pronunțate pe 24 septembrie anul trecut în dosarul privind unul dintre imobilele deținute de familia soției președintelui Iohannis la Sibiu. Odată cu publicarea motivării, ANAF poate trece la recuperarea prejudiciului stabilit de instanță: peste 226.000 euro.
Anterior, ANAF a anunțat că trebuie să aştepte motivarea şi comunicarea deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anul trecut pentru a înscrie titlul de proprietate al Statului Român în cartea funciară a imobilului din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu nr. 29 şi pentru a solicita, apoi, recuperarea banilor din chirie pe care familia Iohannis i-a încasat necuvenit, în locul statului, în perioada 2001-2015.
Veniturile încasate din chirii de familia președintelui Iohannis în această perioadă au fost calculate la peste 226.000 euro.
Magistrații Înaltei Curți au menținut deciziile anterioare ale instanțelor care au respins acțiunile familiei soției președintelui Iohannis, care a cerut anularea certificatului prin care statul român a fost declarat moștenitor al respectivului imobil.
În 2008 însă, statul a fost declarat moștenitor legal al respectivului imobil. O apropiată a familiei Iohannis, Rodica Baștea a dat statul în judecată, cerând judecătorilor anularea documentului. Rodica Baștea a pierdut procesul. Atât tribunalul, cât și Curtea de apel au stabilit respins acțiunea pe motiv ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
O odisee judiciară
Imobilul care a făcut obiectul acestui litigiu se află în centrul municipiului Sibiu. Respectivul imobil, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii 70, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi.
În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea.
După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu „încheiat între pârâţii Baştea Ioan – decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători”, potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei.
Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare.
La acel moment, Administrația Prezidențială preciza: „Domnul Klaus Iohannis a luat act de rectificarea Cărții Funciare nr. 9331 Sibiu, în sensul radierii unor drepturi cu privire la imobilul care a făcut obiectul deciziei civile a Curții de Apel Brașov. În contextul juridic creat, domnul Klaus Iohannis respectă pe deplin hotărârea justiției și, fără nicio îndoială, va returna de îndată sumele care i-au fost virate în baza contractului de închiriere, începând cu data comunicării deciziei civile a Curții de Apel Brașov”.
În ciuda acestei precizări, familia Iohannis a făcut contestație în anulare.
Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde s-a solicitat de către aceştia strămutarea procesului.
În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis.
(Citește și: ”Președintele Iohannis a luat act de radierea drepturilor civile asupra casei din Sibiu și va restitui chiria încasată după noiembrie 2015”)
***
Urmărește-ne pe Google News
