România nu are o problemă cu gradul actual de umplere a stocurilor de gaze, ci mai degrabă cu extragerea neuniformă a gazelor din diferitele depozite de înmagazinare existente în România, explică Asociația Energia Inteligentă (AEI) într-o analiză.
În ultimele zile au apărut în spațiul public temeri sau chiar acuzații la adresa autorităților, potrivit cărora stocurile de gaze ale României se golesc accelerat și că vom ieși din iarnă fără gaz în depozite.
Asociația subliniază însă că îngrijorarea creată de golirea depozitelor de gaze naturale din România se înscrie în rândul agitației generale care a cuprins România de ceva timp. Golirea treptată a depozitelor sub pragul de 50% a venit în contextul vremii mai reci și, concomitent, pe fondul majorării cererii regionale și exportului către Republica Moldova și Transnistria, care a ajuns în ultimele zile la peste 7 milioane de mc/zi: 5,7-6 milioane mc prin gazoductul Iași-Ungheni și 1,6 milioane mc prin punctul Isaceea.
Conform datelor Asociației Operatorilor de Înmagazinare gaze Naturale din Europa (GIE), în data de 10 februarie 2025, pe baza datelor înregistrate în teren în 8 februarie 2025, la nivelul Europei gradul mediu de umplere a depozitelor este de 49,02%. România, cu 40,90% grad de umplere a depozitelor, se găsește pe locul 14 în rândul țărilor din UE în fața unor țări ca Belgia, Croația, Olanda, Franța.
Gradul actual este aproape de nivelul mediu de umplere a depozitelor din ultimii ani – media gradului de umplere la început de februarie în ultimii ani a fost de 41,5% în ultimii ani.
De unde apare îngrijorarea în prezent, față de golirea depozitelor de înmagazinare?
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, îngrijorările recente se datorează extragerii neuniforme a gazelor din diferitele depozite de înmagazinare existente în România. Astfel, sunt depozite care s-au golit aproape integral și altele care sunt încă pline.
„Această situație este cea care crează îngrijorarea. Depozitul de înmagazinare Bilciurești care este cel mai mare depozit din România și amplasat în apropierea zonei cu cel mai mare consum de gaze din România, are un grad de umplere de doar 23,8% în data de 8.02.2025 conform datelor GIE, în timp ce depozitul de înmagazinare Sărmășel (al doilea ca mărime din România) are un grad de umplere de 55,1%”, arată AEI.
„Astfel, nu gradul de umplere la nivel național este generator de îngrijorare, ci modul în care s-a efectuat golirea depozitelor, dar și limitările existente în sistemul național de transport gaze naturale, care datorită faptului că nu a mai fost supus unor acțiuni extinse de reabilitare în ultimii ani, nu este capabil să asigure transportul gazelor existente în anumite depozite în zonele cu cel mai mare consum de gaze din România”, mai explică Asociația Energia Inteligentă.
Paradoxal, golirea depozitelor poate reduce prețul final al gazelor la consumatori
Specialiștii mai arată că golirea depozitelor în contextul apropierii vremii calde este un lucru pozitiv deoarece se extrag gaze pe care s-au plătit chiar și trei tarife de înmagazinare, gaze care dacă nu sunt extrase și arse ar putea să ajungă pe viitor la consumatori la prețuri mai mari chiar comparativ cu prețul gazelor din import.
„Gazele naturale care se găsesc în depozite sunt gaze înmagazinate în ultimii 3 ani. Fiecare an în care gazele stau în depozite adaugă la prețul gazelor naturale, tarifele de înmagazinare scumpind aceste gaze. Astfel, dacă o parte din aceste gaze au fost injectate în anul 2022 la un preț mediu plafonat de achiziției din acel an de 0,45 lei/kWh și adaugăm 3 tarife de înmagazinare supterană aferente celor 3 ani, costul acestor gaze ar ajunge la clientul final la un preț de 0,77 lei/kWh (prețul gazelor din import ajunge în prezent la 0,4 lei/kWh).
Pentru a se evita acest lucru care s-ar răsfrânge asupra consumatorului se impune ca depozitele să se golească în fiecare an, astfel nu se crează presiune pe creșterea prețurilor la consumatorul final datorită înmagazinării gazelor naturale, mai mult decât o impun condițiile tehnologice și strategice. În același timp umplerea anuală la nivelul capacității maxime a depozitelor și golirea acestora determină scăderea tarifelor de înmagazinare și implicit a prețurilor gazelor la consumatorul final. Spre exemplu, ca urmare a creșterii gradului de umplere a depozitelor de la circa 80% la 100%, tarifele de rezervare de capacitate de înmagazinare au scăzut pentru principalul operator de înmagazinare gaze naturale din România cu 14%”, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Prețurile locale la gaz natural de pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au urcat în ultimele zile la un maximum al ultimilor doi ani
Prețurile gazelor au tot crescut în ultimele zile, pe fondul unei creșteri a volumelor tranzacționate și a nevoii de a exporta mai mult gaz către Republica Moldova, care este dependentă de România pentru aprovizionare. În plus, închiderea neașteptată și prelungită a terminalului grec de gaze naturale lichefiate (LNG) din Alexandroupoulis, important pentru România și Republica Moldova din perspectiva diversificării surselor de gaz natural non-rusești, a pus presiune pe regiune și pe piața locală. Publicația bulgară Analyses & Alternatives scria miercuri că terminalul de LNG din Grecia și-a întrerupt funcționarea în mod ″misterios″ în final de ianuarie.
Totodată, în cazul unei goliri și mai mari a depozitelor în următoarele săptămâni, necesarul pentru următorul ciclu de stocare, care începe în luna aprilie, va fi mai mare.
Ministrul Energiei: „La final de martie, vom avea în continuare peste jumătate de miliard normal metri cubi de gaze în stoc. Nu avem motive de îngrijorare”
Vineri, ministrul Energiei Sebastian Burduja a dat asigurări că în România nu există riscul unor pene de gaz sau al unor disfuncţionalităţi în alimentarea populaţiei. Acesta a precizat că a decis să trimită Corpul de Control la Depogaz începând de vineri, pentru a verifica dacă regulile sunt respectate, inclusiv programul de extracţie, în condițiile în care anumite depozite au înregistrat un ritm mai rapid de extragere.
Potrivit ministrului, depozitele sunt făcute să fie folosite, scopul lor fiind să ajute în zilele grele de iarnă, iar faptul că nivelul scade nu este un semn de criză, ci de normalitate.
(Citește și: ”Presiune pe piața spot de gaze a BRM: Exporturile mai mari și întreruperea ″misterioasă″ a activității la terminalul de LNG din Grecia împing prețurile în sus”)
***
Urmărește-ne pe Google News
