Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 70 de puncte de bază (0,7%) în ultimele 2 luni și jumătate, la 6,7% cel mai recent, scădere ce indică o detensionare semnificativă a condițiilor financiare din economie.
Scăderea de la 7,4%, vârful tensiunilor financiaro-electorale din luna mai, arată că nivelul lichidității din bănci s-a îmbunătățit din debutul lunii iulie încolo, fapt pozitiv pentru activitatea de creditare din economie.
Scăderea a venit pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, iar intrările de capital în obligațiunile în lei ale României s-au reluat după adoptarea primului pachet fiscal de redresare fiscală a Guvernului Bolojan
Semnele și explicațiile
Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate pentru prima dată în 3 ani în luna iunie, la un nivel de 4,5 miliarde de lei ca stoc mediu zilnic, dar scăderea cotațiilor ROBOR arată că, cel mai probabil, s-a revenit pe surplus, din moment ce băncile sunt mai generoase cu lichiditatea și nu mai țin de bani (cotațiile ROBOR reprezintă rate la care băncile își furnizează una alteia lichiditate în piața interbancară)
Un alt semn că sistemul bancar a revenit pe surplus de lichiditate este nivelul ridicat al cererii la emisiunile de titluri de stat ale Ministerului de Finanțe: în medie, în luna iulie, până acum, raportul bid-to-cover la emisiunile Finanțelor a fost în medie de puțin sub 3 – – un raport pozitiv este în general de la 2 în sus, acesta aratând cât de solidă e cererea pentru titlurile (de stat) emise.
În plus, Banca Națională nu a mai realizat din 30 iunie nicio injecție de lichiditate.
Notă: Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu exces de lichiditate, băncile dau mai multe credite și relaxează standardele de creditare.
Amintim că, în luna aprilie, înainte de alegerile prezidențiale, excesul de lei din bănci a fost de 27,3 miliarde de lei, în medie zilnică, iar tensionarea lichidității din sistemul bancar s-a produs ca urmare a intervențiilor BNR din luna mai prin care a apărat leul, cu între 6 și 8 miliarde de euro vânzări din rezerva valutară.
Intervențiile BNR, prin care a vândut euro și a cumpărat lei de la bănci, au redus lichiditatea în lei din piață. Drept consecință, BNR a reluat injecțiile de lichiditate, iar în iunie a injectat pe net lei în sistemul bancar.
Ce spun analiștii. Cum ar putea BNR să facă o relaxare mascată a politicii monetare, în ciuda inflației care va crește
În ceea ce privește lichiditatea interbancară, analiștii ING spuneau în finalul săptămânii trecute că BNR nu va scădea dobânzile, cel puțin nu până în T1 2026. Cu toate acestea, BNR va putea permite creșterea lichidității, ceea ce va împinge dobânzile ROBOR spre nivelul ratei BNR de la facilitatea de depozit, care e la 5,5%.
”Prudența rămâne cuvântul de ordine. Estimăm că acest lucru înseamnă absența reducerilor de dobândă până în primul trimestru din 2026. Începând cu al doilea trimestru din 2026, dacă dezinflația își urmează traiectoria, anticipăm reduceri cumulate de dobândă de 100 puncte de bază până la finalul anului, ceea ce ar duce rata-cheie la 5,50%. Aceasta ar rămâne, totuși, relativ ridicată în termeni reali, dar ar oferi un anumit impuls de stimulare pentru susținerea economiei.
Între timp, BNR va utiliza alte instrumente pentru a gestiona cu prudență lichiditatea din sistemul bancar. În ultimele luni, banca centrală a drenat excesul de lichiditate pentru a combate slăbirea monedei. În perioada următoare, este posibil să permită o ușoară creștere a lichidității, ceea ce ar putea împinge ușor ratele de piață pe termen scurt în jos, spre facilitatea de depozit. Aceasta ar reprezenta o formă subtilă de relaxare monetară, fără o reducere oficială a ratei-cheie”, arată analiștii ING.
Potrivit acestora, per ansamblu, politica monetară este setată să rămână stabilă: fără majorări (în contextul în care consolidarea fiscală preia rolul de frânare a economiei), dar nici reduceri până când valul de șocuri de preț nu se va fi domolit și dezinflația va deveni mai clar vizibilă din final de 2025 încolo.
Sistemul bancar este într-un proces de detensionare și de reacumulare de lichiditate. Lichiditatea se va reumfla din finalul acestei luni
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piață este statul – în condițiile în care băncile sunt cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice reprezintă la rândul lor injecții masive de capital în bănci.
Asta înseamnă că lichiditatea interbancară se va îmbunătăți din nou în finalul lunii iulie, când Finanțele vor plăti 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025.
Pe lângă suma respectivă, în iunie, Finanțele au mai plătit cumulat 4,6 miliarde de lei către bănci și clienți pe diferite maturități de certificate de trezorerie (CT) emise în 2024 și ianuarie 2025.
La acestea se adaugă, în iunie și iulie, circa 5,4 miliarde de lei la nivel intern pe titluri de stat emise populației (titluri Fidelis și Tezaur), bani care și ei au intrat/vor intra parțial în sistemul bancar, în cazul leilor care nu vor fi reinvestiți. La aceste sume se adaugă dobânzi și comisioane plătite ca obligații de Finanțe în sumă de 5,71 miliarde de lei.
Păstrarea unui surplus de lichiditate este relevantă din perspectiva continuării creditării cu un ritm bun și prin prisma posibilei detensionări a criteriilor de acordare a creditelor – în perioade cu lichiditate abundentă băncile sunt interesate să dea mai multe credite și să relaxeze standardele de creditare.
(Citește și: ”Scade prima de risc suveran a României – Dobânzile coboară la cel mai redus nivel din 2025, după adoptarea pachetului fiscal”)
(Citește și: ”Prim semnal pozitiv de la agențiile de rating – Moody’s: Pachetul fiscal, un „pas important” în echilibrarea bugetară. Ce să facă Guvernul dacă economia merge prost. O prognoză a deficitului pe 2025 și 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
