Ministerul Finanțelor a împrumutat joi, de pe piața internă, 867,7 milioane de lei printr-o licitație de certificate de trezorerie, titluri cu maturitate de 11 luni, la a doua cea mai ridicată dobândă din finalul lui 2022, când inflația era de două cifre, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).
Finanțele au atras cele 867,7 de milioane în condiții relativ pozitive ale subscrierilor: băncile au transmis oferte în nume propriu și al clienților de 960,3 milioane de lei, aproape dublu valoarea de 500 milioane de lei din prospectul licitației.
Dobânda medie a fost de 8,32%, a doua cea mai ridicată la o finanțare internă din finalul lui 2022 încolo, extrem de ridicată pentru titluri cu o maturitate de doar 11 luni, care s-au și bucurat de o cerere relativ solidă (ofertele de 960 mil. lei).
Situația finanțării României s-a mai detensionat, dar dobânzile au ajuns la niveluri astronomice pentru un stat UE
Explicația dobânzii este criza guvernamentalo-electorală, care a majorat semnificativ prima de risc a României, respectiv costul solicitat de investitori pentru a finanța statul român. Situația s-a deteriorat începând de lunea de după alegeri, în contextul rezultatului primului tur (victoria detașată a candidatului AUR George Simion și ieșirea din cursă a candidatului Coaliției) și a demisiei premierului PSD Marcel Ciolacu.
Comparativ, în aprilie, tot pe titluri de stat cu maturitatea de 11 luni, Finanțele se împrumutau la o dobândă medie de 6,66%. Joia trecută, guvernul a acceptat din nou o dobândă record, de 8,21%, la un împrumut de 500 de milioane de lei, iar finanțarea a fost atrasă tot pe termen scurt, prin certificate de trezorerie (maturitate de 8 luni).
Totodată, dobânzile din piața secundară au urcat masiv după alegeri, de la 7,4% înainte de alegeri la un maxim de 8,6%, în cazul ratei de dobândă pentru obligațiunile pe 10 ani. Dobânzile pe termen lung au mai coborât în ultimele zile, spre nivelul de 8%.
Piața internă de finanțare a Guvernului s-a mai detensionat în ultimele zile, Finanțele atrăgând marți 1,595 miliarde de euro, prin două licitații de obligațiuni în euro. Titlurile au fost tot pe termen scurt, dar ele au fost favorabile în contextul dobânzilor mai mici (3,5% și 3,8%) decât cele de pe piețele externe.
Cele două împrumuturi au fost făcute de Finanțe după ce Banca Națională a României (BNR) a injectat euro în bănci prin vânzările sale de valuta din rezerve, vânzări făcute pentru a proteja leul.
În săptămâna de după alegeri, BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a sprijini leul, potrivit unei estimări a analiștilor Erste Group Bank.
Incertitudine majoră în rândul investitorilor
Forma curbei randamentelor suverane (care arată dobânzile/costul de împrumut al unui stat pe toate maturitățile relevante) indică incertitudine majoră în piață și în rândul investitorilor, cu dobânzile pe termen scurt și mediu semnificativ peste cele pe termen lung.
În perioade de incertitudine, băncile, marii actori de pe piața primară locală pe care Finanțele emit instrumente de natura datoriei, acordă preponderent finanțări pe termen scurt. La fel s-a întâmplat și în 2024, când era neclar dacă inflația va scădea destul pentru a permite BNR să înceapă scăderea dobânzilor (a efectuat 2 astfel de scăderi), dar și în perioada de debut a acestui an, înainte de publicarea bugetului de stat.
Statul și-a schimbat de altfel calendarul de emisiuni pentru luna mai în ziua de 7 mai, reducând numărul emisiunilor și punând pentru 8 mai, în locul unei licitații de obligațiuni (maturități mai mari de 1 an), o emisiune de certificate de trezorerie (instrumente cu maturitate de sub 12 luni).
Ministrul interimar al Finanțelor: Comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale în aceste momente
Pe 7 mai, după primul tur al alegerilor, Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că „situația financiară” a României „nu este deloc ușoară, dar este gestionabilă”.
„Am avut (cu o zi înainte – n.r.) o discuție lungă cu domnul guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale”, a spus Tanczos Barna, ministrul interimar al României, la Summitul Romanian Business Leaders (RBL).
S&P a indicat săptămâna trecută că România ar putea risca să își piardă ratingul suveran „recomandat investițiilor” dacă turbulențele politice afectează capacitatea țării de a reduce deficitul fiscal și limitează accesul la finanțare externă, după prăbușirea guvernului.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Costul crizei: BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a sprijini leul – BNR anunță un curs de 5,099 pentru euro, cu o ușoară apreciere a leului după o nouă intervenție”)
(Citește și: ”Purtătorul de cuvânt al BNR – evaluarea situației: Încercăm să găsim un echilibru, atât pentru curs cât și pentru dobânzi – Așteptăm reluarea intrărilor de bani în țară, acum avem numai ieșiri”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
