Deficitul bugetar este mai probabil să fie de 7,7% din PIB la final de 2025, peste ținta Guvernului de 7%, avertizează Consiliul Fiscal (CF) în opinia sa preliminară pentru bugetul anului în curs. Bugetul a fost aprobat în ședință de Guvern, sâmbătă, iar până joi ar urma să fie votat în Parlament.
Consiliul Fiscal atrage atenția la riscurile provenind din subestimarea cheltuielilor cu dobânzile și a celor cu bunurile și serviciile, unde ar fi nevoie de alocări suplimentare în cuantum de 4,5 miliarde de lei, precum și la riscurile ce răsar din impactul deplin, pe tot anul 2025, al măsurii de recalculare a pensiilor, care a majorat semnificativ semnificativ cheltuielile bugetare permanente în final de 2024, fapt ce complică procesul de consolidare fiscală.
Analiza realizată de Consiliul Fiscal privind bugetul anului 2025 este în linie cu cea din avizul negativ al CES (Consiliul Economic și Social) și conține critici relativ similare.
Avertismentele Consiliului Fiscal
Consiliul Fiscal subliniază că „ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri”, adică măsuri fiscale pentru majorarea încasărilor și reduceri de cheltuieli.
„Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB”, se arată în opinia CF.
Pe partea de cheltuieli bugetare, Consiliul Fiscal a identificat un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 miliarde lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, arată instituția, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.
În plus, așa cum a arătat Consiliul Economic și Social în avizul negativ pentru buget, alocarea bugetară pentru schema de plafonare și compensare a prețurilor de energie nu acoperă nici măcar sumele ce trebuiesc plătite furnizorilor pentru 2024.
Pe partea pozitivă, Consiliul Fiscal afirmă că datele economice proiectate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), respectiv cele privind dinamica PIB real, deflator PIB, inflație și coordonate ale pieței muncii, conduce la concluzia unei traiectorii plauzibile a acestor agregate pentru anul 2025.
O construcție bugetară bazată pe estimări nerealiste poate duce la repetarea situației din ultimii ani
O altă componentă ce ridică prognoza de deficit a CF comparativ cu cea a Guvernului este excluderea din calculul deficitului a veniturilor bugetare ipotetice care ar urma să intre la buget ca urmare a îmbunătățirii colectării de către ANAF. Aceste venituri sunt excluse pentru că sunt incerte și poartă un risc major de neîndeplinire, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
În consecință, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget, exact cât este ținta trasată ANAF pentru îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.
De notat că ANAF a colectat în linie cu programul trasat în 2024, care a fost majorat pe parcursul anului, dar veniturile bugetare suplimentare care erau anticipate din digitalizare și programele de creștere a conformării voluntare (sisteme precum RO e-Factura, RO e-TVA, RO e-Transport, SAF-t) nu s-au materializat și au fost scoase în noiembrie din calcului deficitului. Totodată, veniturile bugetare au fost sprijinite masiv în 2025 de creșterea consumului, care a majorat semnificativ intrările din TVA ale Guvernului.
Guvernul va tăia de la investiții în cazul în care riscul de neatingere a țintei de deficit se materializează
Bugetul pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată, mai punctează Consiliul Fiscal, care adaugă că este nevoie de o conduită bugetară responsabilă pentru a preveni o retrogradare a ratingului suveran al României la categoria junk, respectiv nerecomandat investițiilor.
„O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adițională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu CE”, mai precizează Consiliul Fiscal în opinia sa.
România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar.
CF mai atrage atenția că dobânzile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE.
Principalele coordonate bugetare
Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 667,5 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile la 802,2 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 134,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB, reiese din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor.
Proiectul propune investiții de 149,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din PIB – 92,8 miliarde de lei din fonduri europene inclusiv PNRR (față de 59 mld. lei execuția din 2024) și 56,9 miliarde de lei fonduri naționale (în scădere de la 59,8 mld. în 2024).
”Și în anul 2025 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 13,1% din total venituri ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”, explică MF.
Ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF este estimată la 9,7 miliarde lei în 2025, cu un plus de 5,7 miliarde de lei exclusiv pe colectarea TVA.
(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)
(Citește și: ”Aviz negativ al CES pe proiectul de Buget. Critici dure: venituri „nerealiste”, cheltuieli ”subestimate””)
***
Urmărește-ne pe Google News
