Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 667,5 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile la 802,2 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 134,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB, reiese din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor.
Proiectul propune investiții de 149,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din PIB – 92,8 miliarde de lei din fonduri europene inclusiv PNRR (față de 59 mld. lei execuția din 2024) și 56,9 miliarde de lei fonduri naționale (în scădere de la 59,8 mld. în 2024).
”Și în anul 2025 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 13,1% din total venituri ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”, explică MF.
Ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF este estimată la 9,7 miliarde lei în 2025.
Sursele care vor genera venituri suplimentare în 2025
Veniturile din impozit pe profit sunt prognozate să crească de la 2,0% în PIB în anul 2024 la 2,2% în PIB în anul 2025. Statul se bazează pe venitului aferent impozitului minim pe cifra de afaceri (introdus anul trecut) și de impozitul pe profit estimat a fi încasat de la contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiția de a fi microîntreprindere începând cu anul 2025 (reducerea plafonului de încadrare în sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor la echivalentul în lei a 250.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2025 de la 500.000 de euro anterior).
Veniturile din impozitul pe venit înregistrează în 2025 o creștere de 0,2% în PIB față de încasările anului 2024,. În estimarea veniturilor pe lângă evoluția prognozată a câștigului salarial mediu brut (+6,2% în anul 2025) și a numărului mediu de salariați (+1,2% în anul 2025) au fost reflectate și influențele din eliminarea unor facilități fiscale pentru angajați și majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
Veniturile din TVA au înregistrat în 2024 un nivel de 6,9% în PIB, fiind estimate să crească treptat până la un nivel de 7,1% din PIB spre sfârșitul orizontului de prognoză având în vedere dinamica nominală prognozată a cererii interne și consumului privat, precum și îmbunătățirea colectării. Veniturile din accize estimate la 48,6 miliarde lei în anul 2025.
Impozitele și taxele pe proprietate se mențin la un nivel constant de 0,5% în PIB. Începând cu anul 2025 estimarea veniturilor include reintroducerea impozitului pe construcții, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2024.
- Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice sunt prognozate în scădere de la 0,3% în PIB în anul 2024 la 0,2% în PIB în anul 2025.
- Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii sunt estimate în anul 2025 la 0,5% în PIB (8,9 miliarde lei). Comparativ cu veniturile realizate în 2024, se înregistrează o diminuare a ponderii în PIB cu 0,3% în PIB, ca efect al evidențierii în cadrul bugetului de stat a veniturilor din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică pe parcursul anului.
- Veniturile din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități se mențin ca procent în PIB de 0,5%.
- Veniturile estimate din impozitul pe comerțul exterior și tranzacții internaționale sunt estimate la un nivel de 0,1% în PIB în 2025.7.
Veniturile nefiscale se înscriu pe un trend descendent de la 2,8% în PIB în anului 2025. În anul 2025 estimările includ suma de 2,0 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate la bugetul de stat conform prevederilor legii bugetului de stat pentru anul 2025.
Veniturile din contribuții sociale sunt prognozate la 10,8% din PIB în anul 2025.
”Proiecția veniturilor bugetare pe anul 2025 și pe termen mediu are la bază evoluția încasărilor realizate în anul 2024, prevederile legislative în vigoare, inclusiv ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF estimată la 9,7 miliarde lei anual (iar pe categorii de venituri de 5,7 miliarde lei la TVA, 3,1 miliarde lei la contribuții sociale, 0,7 miliarde lei la impozit pe profit și 0,2 miliarde lei la impozit pe venit), precum și indicatorii macroeconomici pentru orizontul de referință din cadrul Prognozei de toamnă 2024 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză”, explică MF.
Creștere de 10,3% a cheltuielilor publice
Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistența socială ( 30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal ( 21,1% din total) și cheltuieli de investiții (18,7% din total).
”Totuși, în structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2025 o creștere a ponderii cheltuielilor cu investițiile, diminuare a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, a subvențiilor, ceea ce reflectă procesul de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare”, explică MF.
Cheltuielile de investiții beneficiază în anul 2025 de o alocare de 7,8% din PIB.
”În cazul cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială s-a avut în vedere, pentru anul 2025, menținerea salariilor de bază și a pensiilor din sistemul public la nivelul celor din luna noiembrie 2024”, se arată în documentele publicate de MF.
Bugetele ministerelor: ministerele cu alocări suplimentare față de 2024
- Ministerul Transporturilor
• Credite de angajament: 150 miliarde lei (+332%)
• Credite bugetare: 43,26 miliarde lei (+19,66%) - Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
• Credite de angajament: 95,6 miliarde lei (+15,14%)
• Credite bugetare: 96,11 miliarde lei (+17%) - Ministerul Apărării Naționale
• Credite de angajament: 108,98 miliarde lei (+19,6%)
• Credite bugetare: 42,75 miliarde lei (+10,2%) - Ministerul Educației și Cercetării
• Credite de angajament: 75,86 miliarde lei (+28,4%)
• Credite bugetare: 64,82 miliarde lei (+9,86%) - Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale
• Credite de angajament: 87,71 miliarde lei (+43,93%)
• Credite bugetare: 85,92 miliarde lei (+39,6%) - Ministerul Afacerilor Interne
• Credite de angajament: 35,19 miliarde lei (+1,63%)
• Credite bugetare: 34,03 miliarde lei (+2,68%) - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
• Credite de angajament: 37,96 miliarde lei (+7,53%)
• Credite bugetare: 25,79 miliarde lei (-5,76%) - Ministerul Sănătății
• Credite de angajament: 30,34 miliarde lei (+13,2%)
• Credite bugetare: 27,99 miliarde lei (+35%) - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Credite de angajament: 29,84 miliarde lei (+24,4%)
• Credite bugetare: 15,74 miliarde lei (+37,9%) - Ministerul Finanțelor
• Credite de angajament: 25,15 miliarde lei (+101,9%)
• Credite bugetare: 12,07 miliarde lei (+38,5%) - Ministerul Energiei
• Credite de angajament: 5,96 miliarde lei (-67,7%)
• Credite bugetare: 15,27 miliarde lei (+161,1%) - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
• Credite de angajament: 11,25 miliarde lei (+31,9%)
• Credite bugetare: 4,84 miliarde lei (+55,6%) - Ministerul Justiției
• Credite de angajament: 4,7 miliarde lei (+17,6%)
• Credite bugetare: 4,15 miliarde lei (+16,2%) - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
• Credite de angajament: 4,04 miliarde lei (+194,55%)
• Credite bugetare: 2,94 miliarde lei (+46,56%) - Ministerul Culturii
• Credite de angajament: 2,49 miliarde lei (+37,3%)
• Credite bugetare: 1,4 miliarde lei (-1,2%)
Bugetele ministerelor: ministerele cu tăieri de alocări față de 2024
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
• Credite de angajament: 35,14 miliarde lei (+8,9%)
• Credite bugetare: 21,66 miliarde lei (-12,15%) - Ministerul Public
• Credite de angajament: 2,14 miliarde lei (-17,6%)
• Credite bugetare: 2,15 miliarde lei (-16,7%) - Ministerul Afacerilor Externe
• Credite de angajament: 1,51 miliarde lei (-20,6%)
• Credite bugetare: 1,47 miliarde lei (-19%)
Toate serviciile beneficiază de bugete majorate
- SRI
• Credite de angajament: 5,15 miliarde lei (+7,85)
• Credite bugetare: 4,43 miliarde lei (+11,6%) - SIE
• Credite de angajament: 0,91 miliarde lei (+22,2%)
• Credite bugetare: 0,81 miliarde lei (+5,4%) - STS
• Credite de angajament: 2,27 miliarde lei (+73,7%)
• Credite bugetare: 2,41 miliarde lei (+50,5%) - SPP
• Credite de angajament: 0,4 miliarde lei (+4,4%)
• Credite bugetare: 0,44 miliarde lei (+15,1%)
Bugetele administrației locale
Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, pe anul 2025, se estimează la 149.96 miliarde de lei, reprezentând 7,84% din PIB. În cadrul acestora, veniturile totale ale bugetelor locale se estimează la 118,89 miliarde de lei, reprezentând 6,22% din PIB, în timp ce veniturile celorlalte bugete de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă 1,62% din PIB.
Veniturile proprii ale bugetelor locale (formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri) estimate la 20,62 miliarde de lei, reprezintă 17,4% din totalul veniturilor bugetelor locale.
Nivelul impozitului pe venit estimat a fi încasat în anul 2025, care se defalcă bugetelor locale, este de 41,67 miliarde de lei. Mai exact:
- Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor: 3.553,3 milioane lei.
- Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor: 15.799,1 milioane lei.
- Finanţarea drumurilor judeţene şi comunale: 850 milioane lei.
- Echilibrarea bugetelor locale: 2.371,7 milioane lei.
- Finanțarea învățământului particular și a celui confesional, acreditate: 937,3 milioane lei.
- Subvenţii de la bugetul de stat: Totalul subvențiilor primite de bugetul local este de 27.028,9 mil.lei.
Plafoanele în care se încadrează bugetul
Astfel, pentru anul 2025 pentru soldul bugetului general consolidat a fost stabilită o limită de –7,0% din PIB, iar pentru cheltuielile de personal un plafon de 8,9% din PIB
Pentru sfârșitul anului 2025, plafonul propus pentru datoria publică, conform metodologiei UE, este de 58,5% din produsul intern brut luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2025.
(Citește și: ”Cinci observații despre cea mai dezastruoasă execuție bugetară pe timp de pace: O analiză a deficitului bugetar specific unei crize profunde”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Nevoia de reforme. In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Ulterior a fost depus la parlament un nou proiect de lege din partea grupului parlamentar USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României in care se prevede comasarea judetelor actuale în 8 structuri administrative echivalente cu regiunile de dezvoltare create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regională necesară în vederea aderării României la Uniunea Europeană.
De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.