CES (Consiliul Economic și Social) a dat vineri aviz negativ proiectului legii bugetului pentru 2025, reclamând faptul că bugetul este unul nerealist, cu estimări pe partea de venituri care prezintă riscuri majore de neîndeplinire și cu o creștere economică bazată pe consum în detrimentul investițiilor. Aviz negativ a primit și bugetul asigurărilor sociale de stat. Avizele CES sunt consultative.
Membrii Consiliului au criticat timpul redus alocat dezbaterii legii bugetului în condițiile în care proiectul de buget a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor abia joi seară, la ora 23:00. Legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale urmează să fie adoptate sâmbătă într-o ședință specială de guvern și apoi trimise Parlamentului pentru dezbateri, amendamente și voturi în Comisii. Bugetul ar urma să fie adoptat de Parlament până joi.
Bugetul, veșnic optimist pe partea de venituri și cu subestimare pe partea de cheltuieli
CES arată în motivarea că perioada alocată analizei și consultării asupra proiectului de buget a fost mult prea scurtă, făcând imposibilă o evaluare detaliată a diverselor componente și a credibilității bugetare.
Reprezentanții mediului de afaceri și ai sindicatelor afirmă că bugetul este unul optimist, existând semne de întrebare privind posibilitatea încadrării execuției bugetului pe 2025 în creșterea preconizată a cheltuielilor totale (10,3%). De asemenea, potrivit motivării CES, nu există clarificări la acest moment care să explice cum poate fi atinsă ținta aferentă cheltuielilor de personal, care sunt preconizate să crească cu doar 3%.
„Deși proiectul vorbește despre măsuri de austeritate, la o primă citire este clar ca acestea se impută mai mult mediului privat și contribuabililor, crescându-se povara fiscală pe categorii care deja suportă majoritatea consecințelor negative cauzate de cheltuielile excesive angajate de stat. Categoriile sociale vulnerabile sunt afectate de diversele modificări lăudate ca măsuri de eficientizare, observându-se înghețarea cuantumului alocațiilor sau pensiilor si tăierea finanțării pe unele programe de sănătate sau sociale, în timp ce unele instituții se bucură de bugete mărite cu până la 50%”, se arată în motivare.
CES face referire și la creșterea estimată a veniturilor de 50 de miliarde de lei, pe care mizează Ministerul Finanțelor pentru încadrarea deficitului în 7% din PIB. În motivare se arată că această sumă, estimată a fi colectată suplimentar de la contribuabili în 2025, prezintă risc de neîndeplinire în condițiile în care economia trece printr-o perioadă dificilă.
„Suplimentar, o parte din această creștere este bazată pe nou introdusul impozit pe construcții, impozit ce va fi datorat inclusiv de producătorii agricoli, grav afectați de secetă și de efectele războiului din Ucraina. (…) În ceea ce privește veniturile din TVA, este inacceptabil ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să nu își propună reducerea GAP-ului uriaș de TVA (33% din TVA colectabil, aproximativ 8,5 miliarde euro) decât cu 5% în următorii 6 ani (adică la aproximativ 28% din TVA colectabil), în condițiile în care GAP-ul median la nivelul UE este de 5% (cu țări precum Bulgaria, Polonia, Ungaria având GAP aproximativ egal cu media UE), mai ales după ce Ministerul Finanțelor a introdus – cu costuri uriașe pentru contribuabili – sisteme precum RO e-Factura, RO e-TVA, RO e-Transport, SAF-t”, potrivit motivării avizului negativ.
Alocarea pentru schema de plafonare și compensare a prețurilor de energie nu acoperă nici măcar sumele ce trebuiesc plătite furnizorilor pentru 2024
CES critică și alocările către anumite domenii, care nu ar fi suficiente și ridică îngrijorări. Spre exemplu, membrii Consiliului punctează că suma de 3 miliarde de lei prevăzută pentru bugetele Ministerelor Energiei și Muncii pentru schema de plafonare a prețurilor finale la energie electrică și gaze naturale acoperă doar aproximativ jumătate din necesarul de plată către furnizorii de energie pentru 2024, unde scadențele întârziate au ajuns la 8 miliarde de lei.
„Întârzierea la plată, deja existentă de un an, a creat probleme serioase de lichiditate furnizorilor, care au fost nevoiți să contracteze împrumuturi masive (la dobânzi de 10% – n.r.) pentru a prefinanța schema de sprijin. Dacă aceste probleme rămân nerezolvate, riscurile includ nu doar afectarea sustenabilității financiare a furnizorilor, ci și creșterea incertitudinii pe piața energetică, cu efecte negative directe asupra consumatorilor finali”, se arată în motivarea CES.
De asemenea, Consiliul Economic și Social subliniază faptul că nu există clarificări referitor la ce se va întâmpla din luna aprilie cu privire la schema de plafonare și că nu există o sumă destinată pentru finanțarea consumatorilor vulnerabili, schemă care ar urma să intre în vigoare în primăvară.
Totodată, potrivit CES, bugetul „reintroduce taxe care au mai fost în dezbatere și care au fost respinse din cauza caracterului absurd, cum ar fi așa-numita taxă pe stâlp, care se dorește a fi aplicată în această iterație inclusiv proprietăților concesionate”.
CES: Evoluția deficitului bugetului asigurărilor sociale este inacceptabilă
În privința bugetului asigurărilor de stat, CES arată către evoluția rapid ascedentă a deficitului acestui buget, pe care o numește inacceptabilă în condițiile creșterii numărului de pensionari pe viitor. Acest deficit este subvenționat integral prin transferuri de la bugetul de stat.
Deficitul propus pentru anul 2025 este aproximativ 35,6 miliarde lei, în creștere de la 11,5 miliarde lei în anul 2023 și 24,6 miliarde lei în anul 2024.
„Practic, în decursul a doar 2 ani, deficitul s-a triplat. Mai mult, trendul de creștere a deficitului este păstrat în anul 2026 și menținut la acelasi nivel în anii 2027 și 2028 (40,88 miliarde lei în anul 2026, 39,5 miliarde lei în anul 2027, 40,7 miliarde lei în anul 2028), în condițiile în care din anul 2029 se va accelera creșterea numărului de pensionari corelat cu scăderea numărului de angajați”, se arată în motivarea CES aferentă bugetului asigurărilor sociale.
Principalele coordonate bugetare
Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 667,5 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile la 802,2 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 134,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB, reiese din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor.
Proiectul propune investiții de 149,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din PIB – 92,8 miliarde de lei din fonduri europene inclusiv PNRR (față de 59 mld. lei execuția din 2024) și 56,9 miliarde de lei fonduri naționale (în scădere de la 59,8 mld. în 2024).
”Și în anul 2025 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 13,1% din total venituri ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”, explică MF.
Ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF este estimată la 9,7 miliarde lei în 2025.
(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
