Suspendarea taxării inverse în comerțul cu cereale, o măsură vehiculată – și aparent emanată de la Ministerul Agriculturii – ca soluție pentru a strânge mai mulți bani la buget ar stimula și mai puternic frauda cu TVA în acest domeniu, consideră Cezar Gheorghe, analist pe piața cerealelor și fondator al serviciului de consultanță pentru fermieri AGRIColumn.
Mai multe publicații din domeniul agriculturii au transmis că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de PSD, a propus, în discuțiile dintre partide din aceste zile, renunțarea pe o perioadă de un an la taxarea inversă la cereale.
Dacă va fi acceptată de noua coaliție ce va forma guvernul, măsura ar trebui pe hârtie să aducă încasări mai mari la bugetul de stat în contextul unui an agricol foarte bun, în care producția totală de cereale este așteptată să depășească 30 de milioane de tone.
Estimare a evaziunii, dacă se elimină taxarea inversă la cereale: 20-23% din recolta de 30 de mil. tone din acest an – Statul ar pierde 53/euro pe tona evazionată, până la 1 mld. euro pe tot lanțul
Cezar Gheorghe avertizează însă că că această decizie ar putea redeschide „cutia Pandorei” a evaziunii fiscale, similară cu crizele din anii 2002-2011. Specialistul, care spune că este „martor viu la acele vremuri”, afirmă că până la un sfert din toată recolta riscă să fie evazionată și să se vândă la negru dacă se renunță la taxarea inversă.
Potrivit datelor puse pe masă de social-democrați, în 2023, taxarea inversă la comerțul cu cereale a generat un sold negativ de 254 milioane de lei. Estimările pentru 2025 indică o producție de circa 30 de milioane de tone de cereale, care, la un preț mediu de 220 euro/tonă și cu o cotă de TVA de 19%, ar aduce pe hârtie bugetului aproximativ 6,25 miliarde de lei.
Gheorghe avertizează însă că bugetul de stat e suspectibil să piardă până la 1 miliard de euro dacă se renunță la taxarea inversă, judecând după istoria perioadei 2002-2011.
„Care e complexul ce acționează în piața cerealelor: în perioada 2002-2011 a fost, în România, o evaziune masivă cu TVA-ul la nivelul agriculturii – pentru simplul motiv că acolo e o gaură neagră. Nu poți înregistra sub nicio formă câtă marfă se face la hectar. Tentația fiind foarte mare, fermierii vindeau la roata camionului, din câmp, și existau firme care preluau marfa direct din câmp, cu valiza de bani. Marfa trecea prin 3-4 firme consecutiv, noi create firește, cu administratori puși de fațadă și apoi erau vândute către destinatarul final. Fie că vorbim de procesator, fie că vorbim de exportator.
Aceste entități, firește, își cereau rambursarea TVA-ului pentru că marfa se exporta, iar întârzierile erau foarte mari la plată pentru că statul român dorea să verifice. Dar evaziunea fiind maximă, din iunie 2011 s-a propus către Comisia Europeană taxarea inversă a cerealelor în România cu promisiunea efectuării unor analize și găsirea unor soluții pentru a stopa această evaziune. Acest lucru s-a perpetuat, iar ultima prelungire a avut loc sub ministeriatului domnului Adrian Chesnoiu, cu dată de finalizare 31 decembrie 2026.
Acum vedem pe masa de lucru a coaliției o propunere prin care se introduce din nou TVA la cereale, de la 9 la 19%, deci un plus de 10 procente și revenirea la taxarea cu TVA. Asta înseamnă că vom intra din nou într-un haos generalizat pentru simplul motiv că din nou vom vedea evaziune pe tot lanțul începând din fermă, din câmp, terminând cu acele firme fantomă care se vor reactiva sau vor fi reînființate și din nou vom avea același complex de evazionare.
Nu putem decât să ne uităm la cifre: ei văd la o bază de 220 de euro pe tonă un aport la buget. Nu este chiar așa. Numai TVA-ul calculat la 220 de euro/tonă înseamnă 41,8 euro. Dacă punem și un impozit pe profit de 16% (încasat la buget) avem încă 10,5 euro/tonă – un total de circa 53 euro/tonă. Noi estimăm că ar fi o evaziune – cu un factor de multiplicare cu recolta României de anul acesta de 30-31 milioane de tone – de minim 20%, dacă nu chiar 23% din recolta totală a României. Asta ar duce la o gaură în colectare de peste 500 de milioane de euro. Dacă rostogolim pe lanț am ajunge la o gaură și mai mare, poate chiar de 1 miliard de euro”, a afirmat Cezar Gheorghe (foto), într-o intervenție la emisiunea Agrojurnal de la Digi24.
Reapariția evaziunii ar crea distorsiuni în piață și ar angaja o competiție neloială
Gheorghe mai spune că renunțarea la taxarea inversă la comerțul cu cereale va crea o distorsiune majoră în piață.
„Se va angaja o competiție neloială, mulți fermieri se vor bucura poate de «binefacerile» acestui cadou otravit (…) și vor cădea în capcană. Pe lanț se va crea un haos total, veți vedea cum prețul CPT (prețul plătit de vânzător pentru transportul mărfii până la – n.r.) va fi oferit în câmp, cu bani nerecuperați niciodată poate, căci vorbim de plata cash. Aceste sume nu au cum să treacă prin bancă. Mai mult decât atât, se diminuează puterea de cumpărare a multor comercianți și procesatori corecți. (…) Din nou vom vedea cum doar o mână de comercianți vor dicta piața, vor genera doar ei prețuri pentru marfă”, mai precizează specialistul.
Acesta punctează că taxarea inversă la cereale a fost adoptată tocmai pentru a stopa evaziunea, iar de la începutul aplicării în 2011 comerțul cu cereale a devenit predictibil și coerent.
(Citește și: ”Documentul ce va sta la baza măsurilor de reducere a deficitului: Comisia de Prognoză își temperează optimismul – Estimarea de creștere, redusă la 1,4% – În T1 am avut stagnare – Cum vor evolua sectoarele economiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
