Risc mare pentru recoltele din Agribusiness: Blocarea utilizării unui pesticid amenință cele mai mari exporturi ale României și anulează jumătate din producția de porumb și floarea soarelui, unde suntem producători de top

Înalta Curte urmează să ia, pe 15 mai, o decizie care – sub o formă sau alta – va avea un impact foarte mare asupra Agriculturii românești:

e vorba de o hotărâre care va păstra, sau nu, folosirea unui gen de pesticide, de care depind principalele producții de vegetale ale României:
Porumbul, floarea soarelui și rapița depind de neonicotinoide – pesticidul fără de care producția ar scădea la jumătate. Iar România se află, în acest moment, în topul european al exportatorilor în ce privește aceste producții: este și principalul furnizor de semințe de floarea soarelui pentru transformare în ulei din UE.
Interzicerea neonicotinoidelor a venit după plângerea făcută de 2 organizații de apicultori.

Producția la cele 3 vegetale esențiale pentru agricultura românească vine pe fondul altor anomalii care au subminat-o în ultimii ani: seceta a alungat fermierii de pe producția celor 3 vegetale, iar interzicerea pesticidului ar complica și mai mult lucrurile. România ar putea fi constrânsă să importe floarea soarelui și ulei brut din Ucraina, unde acest pesticid nu e interzis.

Cezar Gheorghe, analist pe piața cerealelor și fondator al serviciului de consultanță pentru fermieri AGRIColumn, trage un semnal de alarmă cu privire la decizia Curții de Apel Cluj, care a hotărât pe 18 martie să suspende derogările emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru utilizarea de către fermieri a pesticidelor neonicotinoide, care protejează recoltele de floarea soarelui și porumb de tanymecus, o insectă care devastează culturile din România și Bulgaria.

Fondul periculos pe care vine interzicerea pesticidului: Anii de secetă au alungat deja fermierii de la cultivarea porumbului. Scăderi la suprafața cultivată de porumb și floarea soarelui

În prezent, la grâu, oferta deja este destul de abundentă la nivel european, iar estimările sunt că UE va avea un plus de 16,5 milioane de tone de grâu față de sezonul precedent.

„În momentul acesta, personal, sunt pozitiv în ceea ce privește recoltele de toamnă – ce a fost plantat în toamnă. Vorbesc de grâu, rapiță și orz, pentru simplul motiv că au avut parte de precipitații, în septembrie anul trecut. Acum, din nou, în final de martie am avut în câteva zile în care a plouat în toată țara, iar la ce a apucat să răsară lucrurile arată foarte bine. Cu amendamentul că noi am redus suprafața la porumb foarte mult”, a declarat Cezar Gheorghe (foto) pentru CursDeGuvernare.ro, la finalul lunii martie.

De menționat că urme de secetă și-au făcut apariția la grâu în zonele „tradiționale”, în startul lunii mai: Vrancea, Ialomița și o parte din Prahova. Culturile de grâu vor fi recoltate în jurul datei de 25-30 iunie, conform specialistului.

Anii de secetă au învățat fermierii să fugă de porumb, iar potrivit estimărilor din piață, România are anul acesta 1,7 milioane de hectare însămânțate cu porumb, în scădere față de 2,4 milioane hectare în 2023 (ultimul an cu date precise de la INS) și mult sub media istorică națională de 2,6 milioane de hectare.

În 2024, conform estimărilor Ministerului Agriculturii, suprafața cultivată cu porumb boabe a fost de 2,26 milioane de hectare, în timp ce producția a fost una dezastruoasă, de doar 2,5 tone/ha la porumb – în preajma nivelului din 1990 – și sub 1 tonă/ha la floarea soarelui, cea mai slabă din 2015 încoace.

Miza exportului: România a livrat la extern în 2023 circa 5,3 milioane de tone de porumb boabe, în valoare de 1,5 mld. euro, cam cât producția obținută de fermierii români în anul 2024

În același timp, conform estimărilor din piață, la recolta de toamnă de floarea soarelui avem doar 1 milion de hectare suprafață cultivată, ceea ce iar reprezintă o scădere față de 1,1 milioane de hectare în 2023.

La rapiță, comparativ, am ajuns la circa 880.000-900.000 de hectare însămânțate cu rapiță, un nivel record. Rapița a avut parte de condiții foarte bune de vegetație din luna septembrie.

„Fermierii fac asta ca să evite riscul de secetă și al acelei călduri infernale din timpul verii”, spune Gheorghe.

În 2024, din cauza secetei, fermierii au recoltat doar 5,6 milioane de tone de porumb și 1,3 milioane de tone de floarea soarelui, de 1,8 ori mai puțin la porumb, în jurul nivelului din 1990.

Culturile de primăvară sunt puse în pericol de decizie a Curții de Apel Cluj. Două organizații de apicultori au reușit să blocheze derogările la utilizarea pesticidelor acordate de MADR

Cezar Gheorghe atrage atenția că randamentul culturilor de primăvară reprezintă marele risc pentru anul agricol 2025, în condițiile în care două organizații de apicultori din Cluj au câștigat în martie un proces împotriva derogărilor acordate de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, substanțe interzise în UE, dar necesare în România pentru combaterea insectei tanymecus (foto), care taie și practic omoară plantele răsărite, provocând pagube imense fermierilor.

Decizia a fost menținută în 30 aprilie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar ea blochează utilizarea neonicotinoidelor pentru recoltele noi ce vor fi însămânțate, cel puțin până la judecarea a recursului formulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Momentan, conform unui anunț al ministrului Agriculturii Florin Barbu, sămânța pe care fermierii au achiziționat-o și tratat-o până la data deciziei Curții de Apel Cluj poate fi utilizată în agricultura din România.

Următorul termen în dosar este pe 15 mai. Totodată, în paralel, un alt recurs a fost înaintat de Ministerul Agriculturii tot la Înalta Curte, unde nu există încă o dată stabilită pentru judecare.

„Neonicotinoidele nu sunt altceva decât o substanță cu care se stropește sămânța înainte să fie însămânțată. România și Bulgaria sunt singurele țări care au problema cu tanymecus, o insectă care taie efectiv, de când răsare, și omoară floarea soarelui. La fel este o problemă cu viermele de sârmă, la porumb – sunt dăunători specifici României și Bulgariei. (…) Asta înseamnă randamente extrem de scăzute și un potențial pericol la adresa culturilor de primăvară”, a explicat Gheorghe pentru CursDeGuvernare.ro, punctând totodată că decizia Curții de Apel Cluj interzice tratamentul cu neonicotinoide în România.

De notat că acordarea de derogări este stipulată în regulamentul Comisiei Europene cu nr. 1107 din 2009, unde articolul 53 arată că, „în circumstanțe speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare, destinate să fie aplicate în mod limitat și controlat, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun, deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericolele ce nu pot fi evitate cu altfel de mijloace rezonabile”.

România, principalul furnizor de semințe pentru transformare în ulei din UE

Cezar Gheorghe punctează că România este principalul furnizor de semințe de floarea soarelui la nivel UE27, cu o pondere de 28% din total producție europeană – în cifre, România produce circa 2,7-2,8 milioane de tone de semințe anual, cu excepția anilor extrem de secetoși.

România acoperă cererea internă de procesare pentru consumul intern și furnizează materia primă pentru Franța, Olanda, Germania, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, țări din Uniunea Europeană, precum și pentru Turcia din afara UE. Capacitatea de procesare la nivel local acoperă necesarul de ulei pentru consum al populației și permite și exportul surplusului.

Pe lângă impactul la nivel european, Gheorghe spune că efectele deciziei asupra agriculturii românești ar putea fi devastatoare.

Conform acestuia, producția de semințe de floarea soarelui și porumb se va diminua „extrem” de mult, iar fermierii riscă să fie împinși în faliment. În plus, România riscă să ajungă dependentă de importul de ulei (și porumb) din Ucraina, în contextul în care procesarea ar putea scădea dramatic din cauza lipsei materiei prime, iar afectată ar putea fi și industria zootehnică care depinde de șroturi, care este un produs secundar al procesării.

„Este un atac premeditat la adresa securității alimentare naționale – ca în cazul cărnii de porc, vom deveni dependenți și șantajabili”, potrivit acestuia.

Decizia Curții de Apel Cluj pune în pericol securitatea alimentară a României – Datele privind familiile de albine indică o creștere

MADR și asociațiile de fermieri au făcut apel la decizia Curții de la Cluj, iar menținerea de către (ÎCCJ) înseamnă că neonicotinoidele rămân interzise în România, derogările MADR nemaiputând produce efecte.

Cele două organizații de apicultori, Eco Ruralis și ROMAPIS, susțin că neonicotinoidele sunt pesticide extrem de toxice pentru albine și alte insecte polenizatoare, contribuind la colapsul coloniilor și la reducerea biodiversității. De asemenea, ele ar persista în sol și apă, afectând ecosistemele și punând în pericol sănătatea umană, potrivit Eco Ruralis și ROMAPIS.

Realitatea, în schimb, este că numărul apicultorilor și al familiilor de albine raportate la Ministerul Agriculturii a crescut considerabil în ultimii ani, cu populații în creștere pentru albinele declarate.

Studiu: Alternativele la neonicotinoide sunt mai costisitoare și dificil de implementat

„Există alternative și este timpul tranziției. Este important să înțelegem că această interdicție nu reprezintă un capăt de drum, ci o oportunitate pentru agricultura românească. Există mijloace legale pe piață pentru combaterea dăunătorilor (ex. Tanymecus dilaticollis sau Agriotes spp.), care s-au dovedit eficiente și durabile în alte state membre. Acestea trebuie numai înțelese, promovate și adoptate de fermele mari, așa cum se întâmplă în tot restul EU.
Fermierii mari încă au posibilitatea să se reorienteze către semințe netratate sau culturi mai puțin vulnerabile la dăunători, iar statul trebuie să joace un rol activ în sprijinirea tranziției prin informare, subvenții și cercetare publică. Nu este vorba despre abandon, ci despre responsabilitate colectivă pentru un sistem alimentar sigur, calitativ, legal și sustenabil”, spun cele două asociații, Eco Ruralis și ROMAPIS, într-un comunicat comun din 30 aprilie.

Alternativele sunt de multe ori mai costisitoare și mai dificil de implementat pe termen scurt, după cum concluzionează un studiu pe tema neonicotinoidelor realizat de cercetătorii Eliza Carmen Despa și Adrian Turek-Rahoveanu de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV).

(Citește și: ”Comisarul UE pentru agricultură: „Planul pentru reducerea utilizării pesticidelor a ieșit din discuție”. Planurile Comisiei au scos fermierii în stradă”)

***