Video / Viitorul Buget al UE – prezentat de Ursula von der Leyen – schimbare severă de filosofie. Ce direcții vor urma banii Europei în deceniul dificil care ne așteaptă

Colegiul Comisarilor a aprobat miercuri propunerea de buget multianual al Uniunii Europene (MFF), pentru perioada 2028-2034. Bugetul este unul mai mare atât la nivel nominal, cât și raportat la PIB: 2 trilioane de euro, respectiv 1,26% din PIB-ul UE.

De aici începe procesul de negociere a viitorului buget cu Consiliul UE și Parlamentul European, căruia i-a fost prezentat propunerea finală de buget tot miercuri, de către Piotr Serafin, comisarul pentru buget.  

Mai întâi, despre ce bani vorbim: Bugetul UE crește, dar marginal

Viitorul buget pe 7 ani al UE a fost prezentat public într-o conferință de presă de către Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Prezentăm în cele ce urmează principalele explicații privind Bugetul ale Ursulei von der Leyen:

Potrivit șefei Comisiei, bugetul acesta ”este cel mai ambițios propus vreodată”, mai flexibil, mai transparent, prin care se investește mai mult în capacitatea UE de a răspunde la situații critice și prin care se investește în independența Europei Unite, răspunzând în același timp la nevoia de consolidare a bazei industriale europene, investiții cerute de rapoartele Draghi și Letta.

Despre amploarea bugetului:

• Bugetul pentru perioada 2028-2034 este un buget de 2 trilioane de euro pentru o nouă eră. Un buget care corespunde ambițiilor Europei, care confruntă provocările Europei și care întărește independența noastră. Bugetul este mai mare, mai inteligent și mai precis. Este un buget care servește cetățenilor, mediului de afaceri, partenerilor și viitorului nostru.

• Următorul MFF va fi cel mai ambițios propus vreodată. Este mai strategic, mai flexibil, mai transparent. Și investim mai mult în capacitatea noastră de a răspunde și mai mult în independența noastră. Totuși, esențial este că contribuțiile statelor membre la bugetul UE vor rămâne constante, în timp ce propunem o schimbare semnificativă în noile resurse proprii. Voi prezenta cinci domenii cheie și încep cu primul.

Despre planurile naționale și pentru regiuni, așa-numite investiții în oameni și statele membre:

• Nucleul aici îl constituie planurile naționale și regionale de parteneriat, cu 865 de miliarde de euro. Acestea sunt fundația pentru investiții și reforme și am creat un slide care arată cum aceste fonduri diferite pe care le avem astăzi, care funcționează în principal izolat, puțin interconectate, pot lucra împreună și să se integreze mai bine, astfel încât obiectivul european să fie implementat mai eficient la nivel local. În centrul acestor planuri naționale și regionale de parteneriat rămân agricultura și coeziunea. Acestea sunt pilonii centrali ai solidarității europene și ai investiției în modelul european.

• Protejăm 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor. Aceasta include o rezervă agricolă dublă, astfel încât veniturile agricultorilor noștri să fie protejate. În ceea ce privește coeziunea, protejăm regiunile mai puțin dezvoltate, astfel încât investiția în aceste regiuni să aibă un minim de 218 miliarde de euro. Pentru pescuit, sunt alocați minim 2 miliarde de euro. Planurile naționale și regionale de parteneriat oferă și resurse financiare pentru politicile sociale. Pentru prima dată, există o țintă de cheltuieli sociale de 14%, astfel încât acestea să fie integrate, și tot pentru prima dată, vom urmări finanțarea socială pe întregul cadru financiar multianual.

• De asemenea, triplăm investiția în gestionarea migrației și a frontierelor, deoarece frontierele Europei sunt o responsabilitate comună, și triplăm fondurile de solidaritate pentru a putea acționa rapid și decisiv atunci când apar dezastre.

• Scopul planurilor naționale și regionale de parteneriat este ca singurul plan pe care un stat membru îl dezvoltă în concordanță cu prioritățile europene să integreze diferitele fonduri într-un mod care să le faciliteze gestionarea. Astăzi, adesea vedem mai multe fonduri suprapuse care finanțează uneori același obiectiv, dar au termene diferite, criterii de eligibilitate diferite și ținte diferite. Astfel, este foarte dificil să găsești fondul potrivit pentru un anumit scop, iar redundanța și suprapunerile risipesc potențialul pe care nu îl putem valorifica pentru regiuni și statele membre.

• Totuși, pentru prima dată, oferim statelor membre posibilitatea de a investi în obiectivele UE prin împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro, garantate de Uniunea Europeană. Numim această inițiativă „Catalyst Europe”. Împrumuturile sunt garantate de bugetul UE – le preluăm și le transferăm statelor membre care doresc condiții favorabile pentru a stimula priorități europene specifice, cum ar fi industria apărării, infrastructura energetică, tehnologiile strategice sau altele. „Catalyst Europe” le va oferi statelor membre mijloace suplimentare pentru a investi în aceste obiective. Este prima dată când se propune o astfel de sursă suplimentară de finanțare.

• Am vorbit despre elementele care compun planurile naționale și regionale de parteneriat. În cadrul acestora, propunem un sistem simplu și transparent de alocare, bazat pe principii cheie precum disparitățile regionale, riscul de sărăcie, nevoile agricole, tensiunile la frontiere etc. Aceste planuri sunt personalizate, deoarece regiunile au nevoi diferite și știu cel mai bine cum să implementeze politicile și prioritățile europene pe teritoriul și în comunitățile lor.

• Statele noastre membre și, în special, regiunile noastre sunt foarte diverse, dar avem priorități europene comune. Combinația dintre un singur plan adaptat la nevoile specifice și finanțarea europeană, accesibilă și clară, cu investiții și reforme ca cerințe, reprezintă o noutate absolută.

• Planurile naționale și regionale de parteneriat permit o alocare mai strategică care reflectă prioritățile Uniunii Europene la nivel local. De exemplu, în domeniul locuințelor, astăzi nu ai găsi un fond dedicat. Este o problemă majoră în întreaga UE, cu aspecte foarte diferite în funcție de regiune. Prin abordarea unui singur plan național sau regional, poți aborda această temă transversal și o poți adapta la specificitățile fiecărei zone. Astfel, în loc să ai zece fonduri diferite cu reguli, termene și criterii suprapuse, acum avem planuri de parteneriat care unifică prioritățile europene sub un singur acoperiș. Sunt mai ușor de aliniat cu nevoile locale, mai simple de gestionat pentru autorități și, cel mai important, mult mai puternice atunci când sunt combinate.

Despre principiul respectării statului de drept prezent în planurile bugetare, bugetul pentru Erasmus și sprijinirea societății civile:

• Vreau să subliniez respectul pentru statul de drept în cadrul planurilor naționale și regionale de parteneriat, dar și în întregul cadru financiar multianual propus. Respectarea statului de drept este necondiționată. Statul de drept este obligatoriu pentru orice finanțare din bugetul Uniunii Europene. Și cu următorul cadru financiar multianual, mergem mai departe. Planurile naționale și regionale de parteneriat vor face din statul de drept și drepturile fundamentale o condiție pentru investiții și un punct central al reformelor. După cum am spus, statul de drept se aplică tuturor fondurilor și va fi o condiționalitate inteligentă. Vom asigura cheltuieli responsabile și transparență totală, cu garanții puternice, condiții clare și stimulente adecvate. Acest lucru servește cetățenilor.

• Un alt subiect important pentru cetățeni, în special pentru tineri, este Erasmus+, care este crescut în această propunere cu 50%.

• Apoi este tema sprijinului pentru societatea civilă. Vom sprijini societatea civilă cu diferite programe. De exemplu, atât parteneriatele naționale și regionale, cât și fondul pentru competitivitate vor sprijini activități pentru mediu, biodiversitate, economia circulară și altele. În plus, avem un nou program AgoraEU care se bazează pe Creative Europe și CERP. Le unim într-un singur program și îl numim Agora. Acesta va sprijini libertatea presei, valorile, drepturile civile, democrația și diversitatea.

Despre fondul pentru competitivitate:

• Noul buget are această componentă, planurile naționale și regionale de parteneriat. Apoi are un al doilea bloc mare, care este fondul pentru competitivitate. Fondul pentru competitivitate va fi propus ca un fond cu 410 miliarde de euro, deoarece considerăm că este esențial să sprijinim tehnologiile strategice ale viitorului. Punem un accent puternic pe acest fond pentru competitivitate, finanțând tehnologiile strategice de care avem nevoie pentru piețele viitoare. Și, prin urmare, câteva cifre: fondul pentru competitivitate include dublarea programului Horizon Europe. Acesta este deja un program mare. Este unul dintre cele mai renumite programe pe care le avem la nivel mondial, cel mai renumit program științific și de cercetare. Îl vom dubla.

• Vom multiplica cu cinci investiția noastră în digital pentru a construi un ecosistem digital sigur și inovator. Vom face o creștere majoră în tehnologii curate, bioeconomie și decarbonizare, cu o creștere de șase ori a fondurilor din bugetul Uniunii Europene care finanțează acest subiect. Și aici, din nou, tehnologiile curate, decarbonizarea, circularitatea. În plus, vom avea ținte de cheltuieli pentru climă și biodiversitate sau o integrare totală de 35% pentru noul cadru financiar multianual. Aceste cheltuieli servesc celor șase obiective de mediu ale Uniunii Europene. Și dacă te uiți la această integrare, aceasta înseamnă aproximativ 700 de miliarde de euro.

• Fondul pentru competitivitate este, după cum știți, parte a agendei pentru suveranitatea europeană, care ne va permite să asigurăm lanțuri de aprovizionare, să extindem inovația și să conducem cursa globală pentru tehnologii curate și inteligente. Este practic răspunsul la apelul lansat de Mario Draghi și Enrico Letta, care au spus că acest lucru este necesar. Aici este răspunsul în propunerea noastră. Este un apel pentru o bază industrială puternică, pentru o piață unică mai integrată și pentru o Europă unită care își valorifică punctele forte.

• În cadrul fondului pentru competitivitate, există subiecte pentru apărare și spațiu și vreau să subliniez asta. Propunem 131 de miliarde de euro pentru fereastra de apărare și spațiu din cadrul fondului pentru competitivitate. Aceasta este de cinci ori mai mult decât avem astăzi, deoarece știm că securitatea este o prioritate pentru cetățeni și guverne și va consolida baza noastră industrială și capabilitățile noastre.

• Alături de fondul pentru competitivitate sunt facilitățile Connecting Europe. Le avem pentru transport și le avem pentru energie. Dublăm facilitatea Connecting Europe pentru transport și înmulțim mobilitatea militară cu zece. Aceasta face parte din transport, astfel încât forțele noastre armate să se poată mișca mai repede, mai bine și împreună. Și foarte important, înmulțim cheltuielile pentru infrastructura energetică cu cinci. De cinci ori mai mult decât avem astăzi pentru facilitatea Connecting Europe pentru energie. Aceasta întărește independența energetică și accelerează tranziția curată. Și creștem semnificativ investiția în securitate cibernetică și infrastructură dual-use. Aceasta este despre apărarea europeană, despre conectivitatea europeană și despre pregătirea europeană.

• Acum să ne uităm la al treilea pilon de construcție, care este în afara Uniunii Europene, Global Europe, un fond cu 200 de miliarde de euro. Un instrument, trebuie să spun, cu 200 de miliarde de euro. Aceasta este o creștere de 75% pentru a ne asuma responsabilitățile noastre pe scena globală. Deci, din nou, același principiu: luăm Global Gateway, ajutorul umanitar, parteneriatele strategice toate într-un singur loc și, cel mai important, desigur, și sprijinul nostru pentru extindere.

Despre extinderea UE și bani pentru reconstrucția Ucrainei:

• Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre extindere. Extinderea este o prioritate cheie. Nu este doar un obiectiv politic. Este o investiție strategică în stabilitatea și prosperitatea Europei. Și de aceea deschidem întreaga cutie de unelte a Europei globale pentru țările candidate, nu doar asistență tehnică, ci și sprijin pentru reforme și investiții susținute de resurse.

• Pe lângă asta, alocăm 100 de miliarde de euro pentru Ucraina. Știți că avem Facilitatea Ucraina pentru reconstrucție. Inițial, la revizuirea la mijlocul termenului, a fost umplută cu 50 de miliarde. Acestea se reduc încet, dar sigur, în sume. Și, prin urmare, sugerăm 100 de miliarde de euro pentru a umple din nou Facilitatea Ucraina pentru a sprijini recuperarea, reziliența și, desigur, drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană.

• Acum, pentru aderare în sine, este ceva ce întotdeauna a fost la toate aderările din trecut. Există o clauză specifică de revizuire în cadrul financiar multianual care spune că, dacă există o aderare a unei țări candidate, va exista o revizuire a cadrului financiar multianual, ceea ce este logic, deoarece va trebui să negociem, în funcție de dimensiunea țării care se alătură Uniunii Europene, va trebui să negociem în tratatul de aderare integrarea progresivă a plăților de coeziune, integrarea progresivă a plăților agricole, de exemplu, pentru această țară, dar și integrarea progresivă a contribuției acelei țări, țării de aderare, la Uniunea Europeană. Toate acestea trebuie negociate și discutate și, prin urmare, foarte clară promisiunea și obligația în reglementarea financiară că, cu o aderare, va exista o revizuire a cadrului financiar multianual. A funcționat în aderările din trecut și va funcționa acum.

Despre alocarea pentru răspunsul la crize:

• Al cincilea punct, un buget construit pentru reziliență și agilitate. Aceasta este tema crizelor. Am fost martorii unor crize, cel puțin eu am fost martorul unor crize încă de la începutul mandatului meu. A început cu Corona, apoi am avut o criză energetică gravă, apoi războiul rus în Ucraina și de fiecare dată a fost extrem de dificil să reacționăm rapid și cu puterea financiară necesară, deoarece, după cum știți, bugetul nostru de astăzi este conceput în așa fel încât 90% (din cheltuieli) sunt fixe. Bugetul actual a fost conceput în 2018-2019, dar trăim astăzi cu acești 90% fixi. Ceea ce am făcut apoi a fost să încercăm să folosim Articolul 122, care este suboptimal. Nu este cel mai bun instrument de avut pentru astfel de crize severe.

• Acesta este motivul pentru care creăm un mecanism dedicat de criză, cu o putere de foc de până la aproape 400 de miliarde de euro, deoarece crizele nu mai sunt excepția, sunt norma. Și am învățat lecția. Vreau să fiu foarte clară, aceasta nu este pentru cheltuieli sau cheltuieli obișnuite. Este posibilitatea, cu garanții puternice, de a accesa această finanțare suplimentară în cazul în care apare o criză necunoscută. Deci, este ceva ce avem ca posibilitate, dar nu pentru a fi folosit în timpuri normale. Este doar pentru perioade de criză, cu un mecanism clar de declanșare și de asigurare.

Despre finanțarea bugetului:

• În cele din urmă, toate acestea trebuie finanțate. Și acesta este al șaselea și ultimul punct al meu. Resursele proprii. Iată ce trebuie finanțat. Astăzi, propunem noi surse de venituri pentru bugetul european. Scopul este simplu. Trebuie să rambursăm împrumuturile noastre comune de recuperare. Deci, Next Generation EU trebuie rambursat. Trebuie să ne îndeplinim prioritățile moderne. Și, cel mai important, vrem să menținem contribuțiile naționale stabile. După cum știți, există doar două moduri de a finanța bugetul european, fie contribuții naționale, fie resurse proprii pentru bugetul european. Și, prin urmare, dacă vrem să menținem contribuțiile naționale ale statelor membre stabile, este nevoie să avem noi resurse proprii pentru a rambursa Next Generation EU și pentru a finanța modernizarea suplimentară a bugetului.

Concluzia:

• Pentru a concluziona, acesta este un buget pentru realitățile de astăzi, precum și pentru provocările de mâine. Un buget care ne echipează să acționăm conform alegerilor noastre politice într-o lume care se schimbă foarte rapid. Vrem mai multă flexibilitate. Nu totul ar trebui decis o dată pentru șapte ani. Deci, nici astăzi nu putem prevedea cum vor arăta anii 2033 sau 2034. Prin urmare, vrem mai puțină rigiditate în acest buget. Prin urmare, fondurile mari care ne oferă mai multă flexibilitate și spațiu de acțiune. Mai multă flexibilitate înseamnă mai mult spațiu și pentru decizia bugetară anuală, unde Parlamentul și Consiliul joacă un rol vital. Astăzi am prezentat propunerea noastră. Acum, continuăm munca cu Parlamentul European, cu statele membre și cu cetățenii și mediul de afaceri.

(Citește și: ”Noua filosofie de buget a UE: plan bugetar pe stat membru – Comasări de programe – Mai multă flexibilizate pe cheltuirea banilor. România ar primi o alocare mai mare”)

(Citește și: ”Analiză Euractiv – Banii vorbesc: Ce își dorește fiecare din cele 27 de state UE de la următorul Buget. Dar România?”)

***