Modul în care Uniunea Europeană își va aloca bugetul pentru perioada 2028-2034 se va schimba semnificativ, reiese dintr-o propunere a Comisiei Europene detaliată de Financial Times (FT).
Planul, care va fi anunțat miercuri de Comisia Europeană pentru a intra în dezbaterea celor 27 de state membre, implică desființarea și comasarea uriașelor bugete, totalizând 750 de miliarde de euro, pe care Uniunea le-a alocat pentru dezvoltare regională și agricultură, dar acest lucru era așteptat. Noutatea, potrivit FT, constă în faptul că Bruxelles-ul vrea planuri bugetare individuale, pentru fiecare țară.
Astfel, sute de programe de cheltuieli existente — în special cele 392 de miliarde de euro pentru dezvoltare regională și 387 de miliarde pentru agricultură din bugetul actual — vor fi comasate într-un singur plan pentru fiecare stat membru.
Câte o anvelopă bugetară per stat
În plus, pe lângă ajustarea modului în care fondurile sunt distribuite între țări, noul sistem le oferă capitalelor naționale mai multă flexibilitate în cheltuirea banilor și posibilitatea de a redirecționa resurse din domenii precum dezvoltarea regională către apărare.
„O singură anvelopă bugetară per stat membru ar asigura o alocare eficientă și flexibilă a fondurilor între domeniile de politică, permițând statelor membre să abordeze noi priorități precum capacitățile de apărare sau pregătirea pentru crize”, se arată în propunerea văzută de FT.
Dimensiunea financiară a fiecărui buget național — așa-numita anvelopă — va fi calculată pe baza unei formule noi și complexe, care modifică semnificativ criteriile de alocare a fondurilor, potrivit proiectului.
Estul Europei, țările învecinate cu Rusia, dar și cele care gestionează migranți vor primi alocări prioritare
Viitoarele noi state membre (Ucraina și Moldova) vor fi prioritizate, la fel și cele care se învecinează cu Rusia (Polonia, Finlanda, balticele), pentru a le permite “o alocare flexibilă și prioritizarea capacităților de apărare”, arată Financial Times.
De asemenea, țările care gestionează un număr mare de imigranți, inclusiv Malta și Grecia, ar putea primi fonduri speciale în acest sens, pentru a reduce presiunea asupra celorlalte state din UE.
Pe de altă parte, scrie FT, este posibil ca această nouă filozofie bugetară să afecteze țări cu o dimensiune agricolă importantă, precum Franța și Italia, în condițiile în care, arată publicația londoneză, “Comisia încearcă să elimine «o discrepanță de prosperitate agricolă» prin reducerea diferențelor de finanțare pe hectar dintre statele membre mai vechi și cele mai noi, iar țările cu suprafețe agricole extinse și plăți pe hectar relativ mici – adică practic toate țările est-europene –vor beneficia cel mai mult de noua formulă”.
Noul buget UE, o propunere de peste 1.000 de miliarde de euro în cheltuieli comune multianuale
Romy Hansum, cercetător la Centrul Jacques Delors din Berlin, citat de FT, a declarat că “țările mai puțin dezvoltate vor câștiga mai mult în detrimentul acelor țări care sunt în medie mai bogate, dar au unele regiuni mai sărace, în special Franța și, într-o oarecare măsură, Spania și Germania”.
Această metodă revizuită modifică distribuția așa-numitelor fonduri de coeziune, eliminând o metodă de clasificare a regiunilor în funcție de nivelul lor de dezvoltare.
Modificările înseamnă, de asemenea, că țările care primesc în mod semnificativ atât fonduri regionale, cât și subvenții agricole, cum ar fi Franța și Italia, vor trebui probabil să sacrifice din fondurile regionale, deoarece subvențiile agricole directe (pe produs) vor fi rare și izolate. Cu toate acestea, această balansare a fondurilor către estul Europei este probabil să fie limitată la între 80% și 105% din alocarea actuală.
România a fost și încă este unul dintre cei mai importanți beneficiari ai programelor UE pentru dezvoltare regională și agricultură, primind, în cei 20 de ani de la aderare, peste 100 de miliarde de euro. Este de așteptat ca noul mod în care ar urma să funcționeze bugetul Uniunii să favorizeze țara noastră, dar acest plan trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre.
(Citește și: ”Vizita comisarului pentru Buget la București: Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan cer luarea în considerare a proximității de Ucraina la alocarea bugetară a UE. Alte solicitări”)
(Citește și: ”Interviu Siegfried Mureșan / E nevoie de mai multă flexibilitate în privința Bugetului UE, avem nevoie de spațiu de manevră pentru situații neprevăzute”)
***
Urmărește-ne pe Google News
