Uniunea Creștin Democrată (CDU/CSU) din Germania și SPD, cei doi parteneri ai coaliției de guvernare de la Berlin, au convenit asupra unei poziții comune privind viitorul buget al UE: susțin o reformă amplă a bugetului comunitar, dar resping o majorare efectivă a acestuia, scriu Financial Times (FT) și publicația germană Table.media.
Mai mult, cele două partide doresc ca bugetul UE să finanțeze achiziții comune de apărare și să susțină producția autohtonă, de la nivelul întregii UE, prin comenzi pentru industria de armament europeană. Bugetul UE rămâne un subiect sensibil la nivel european, care poate genera fricțiuni, mai ales că el reprezintă la nivel de sume absolute doar 1% din PIB.
Filosofia bugetară la nivel UE continuă să fie contrară unei federații de state (precum SUA), statele în sine fiind responsabile pentru mare parte din alocările bugetare.
Ce zice documentul de poziție
Conform unui document de poziție pe negocierile pentru viitorul buget al UE, guvernul federal CDU/CSU-SPD nu vede nicio marjă de manevră pentru un buget UE mai mare la nivel de sume.
Având în vedere situația bugetară a statelor membre UE, „nu există nicio bază” pentru creșterea următorului Cadru Financiar Multianual (CFM), în raport cu puterea economică, se arată în documentul de poziție. Noua coaliție de la Berlin dorește să influențeze propunerile Comisiei Europene pentru cadrul financial multianual post-2028, care urmează să fie prezentate în iulie.
Bugetul este relevant pentru România din perspectiva subvențiilor agricole pe care le primesc fermierii români. Dar România ar putea de asemenea să beneficieze, în condițiile unui deficit bugetar record ce trebuie redus, dacă achizițiile în domeniul Apărării se vor face la nivel comun și dacă acestea vor putea fi finanțate inclusiv prin bani europeni.
În aprilie, cu ocazia vizitei de lucru la București a comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, oficialii români au subliniat importanța menținerii alocărilor pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună în viitorul buget pe 7 ani al UE și găsirea de măsuri care să răspundă la provocările actuale din domeniile competitivității, apărării și securității. Oficialii români au promovat drept criteriu al viitoarelor alocări bugetare proximitatea față de războiul din Ucraina, inclusiv în ceea ce privește fondurile europene ce vor fi destinate apărării și reînarmării.
Germania vrea ca următorul buget al UE să se concentreze pe apărare
Germania va încerca să prioritizeze cheltuielile pentru apărare în următorul buget al UE, opunându-se totodată oricărei majorări a contribuțiilor naționale la bugetul comun, potrivit documentului de poziție. Berlinul, cel mai mare contributor net, solicită în document ca bugetul UE să finanțeze achiziții comune și să sprijine extinderea comenzilor pentru producătorii europeni de armament.
Accentul pus pe cheltuielile de apărare reflectă virajul recent al Berlinului către creșterea cheltuielilor militare interne și investiții în industria de apărare, ca răspuns la amenințarea constantă din partea Rusiei și în linie cu apelurile președintelui american Donald Trump ca Europa să își asume mai mult responsabilitatea pentru propria securitate.
Deși tratatele UE interzic explicit folosirea bugetului comun pentru „cheltuieli care decurg din operațiuni cu implicații militare sau de apărare”, blocul a recurs din ce în ce mai mult la împrumuturi comune și a realocat unele fonduri comunitare pentru a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse și pentru a-și dezvolta sectorul de apărare.
Important pentru România: Berlinul vrea ca coridoarele de transport militar să fie de asemenea eligibile pentru sprijin financiar european
Tehnologiile cu dublă utilizare, care au atât aplicații civile, cât și militare, precum și coridoarele de transport militar ar trebui, de asemenea, să fie eligibile pentru sprijin din partea UE, se arată în documentul german.
Berlinul vrea să eficientizeze bugetul multianual al blocului fără a-i crește dimensiunea totală
Totuși, Berlinul propune reduceri de cheltuieli — în special prin diminuarea costurilor administrative — pentru a finanța această reorientare a priorităților bugetare europene.
„Pentru viitorul previzibil, marja de manevră financiară a statelor membre va rămâne limitată”, se arată în document, unde se adaugă că nu există „nicio bază pentru creșterea” contribuțiilor naționale la bugetul UE, care în prezent reprezintă 1% din PIB-ul Uniunii.
Documentul apare înaintea propunerii mult-așteptate a Comisiei Europene, programată pentru jumătatea lunii iulie. Executivul european este așteptat să ceară o majorare a bugetului pentru a acoperi noile nevoi de cheltuieli ale blocului, conform Financial Times.
Respingerea de către Berlin a oricărei propuneri de majorare a contribuțiilor naționale vine într-un context în care Germania e responsabilă de cea mai mare parte a veniturilor bugetului comun, care sunt calculate în funcție de venitul național brut al fiecărui stat membru. Restul veniturilor provin din taxe vamale și dintr-o cotă-parte din TVA. Germania, cea mai mare economie a blocului, contribuie cu aproape un sfert din totalul fondurilor.
Regândire a direcțiilor în care se duc banii – Berlinul vrea cheltuieli orientate spre „viitor și inovare”
Mai mult, guvernul german solicită o „distribuire echitabilă a sarcinilor” și insistă ca „poverile nete disproporționate persistente” în contribuțiile statelor membre să fie corectate.
Germania dorește redirecționarea resurselor către „cheltuieli orientate spre viitor, inovare și transformare”, în special în domenii cu valoare adăugată europeană, în cadrul bugetului pe șapte ani.
Acestea includ infrastructura transfrontalieră, digitalizarea, securitatea energetică și tehnologiile strategice — considerate esențiale pentru creșterea competitivității UE.
Pentru a elibera fonduri, Germania promovează o simplificare majoră a structurii bugetului UE. Propune reducerea numărului de programe, crearea unor cadre administrative mai suple și acordarea unei flexibilități mai mari Comisiei Europene pentru a realoca fondurile între politici, în funcție de necesități.
Politica agricola comună să rămână o politică distinctă și independentă
Cu toate acestea, Germania este fermă în privința menținerii sprijinului pentru programele de bază, care reprezintă peste jumătate din cheltuielile actuale: Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune, care transferă fonduri către regiunile mai sărace.
Comisia propusese anterior reunirea celor două politici în alocări naționale decise de guverne. Berlinul susține însă că PAC ar trebui să „rămână o politică independentă”, subliniind importanța securității alimentare și a utilizării naturii pentru combaterea schimbărilor climatice — o poziție relativ similară cu cea a României.
Finanțarea pentru coeziune ar trebui menținută, dar ea să fie reorientată prin mecanisme bazate pe performanță, care să încurajeze reformele și să îmbunătățească cheltuirea eficientă a fondurilor, potrivit guvernului german.
Legarea fondurilor UE de respectarea statului de drept ar trebui să fie „aplicată consecvent, dezvoltată în continuare și extinsă”, se mai arată în document. Bruxelles-ul reține în prezent miliarde de euro din fondurile destinate Ungariei pentru încălcarea acestor condiții și a făcut același lucru în trecut cu fostul guvern polonez.
Fără noi împrumuturi comune, dar deschidere pentru noi „resurse proprii”
Germania respinge, de asemenea, orice extindere a programului de împrumuturi comune lansat ca răspuns la pandemia de Covid-19. Rambursările pentru fondul de 800 de miliarde de euro trebuie să înceapă în 2028, conform planului. „O extindere este exclusă din punct de vedere legal”, afirmă documentul.
Comisia estimează că rambursările vor consuma 30 de miliarde de euro pe an, adică o cincime din bugetul UE.
Totuși, Berlinul a semnalat că este deschis negocierilor privind noi „resurse proprii” – venituri colectate la nivelul UE, cum ar fi impozitele minime pe profitul companiilor și o taxă vamală pe carbon – pentru a minimiza impactul rambursărilor asupra bugetului Uniunii. Până acum, liderii UE au blocat progresele în ceea ce privește noile taxe europene, temându-se să ofere Bruxelles-ului puterea de a colecta venituri proprii.
(Citește și: ”Vizita comisarului pentru Buget la București: Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan cer luarea în considerare a proximității de Ucraina la alocarea bugetară a UE. Alte solicitări”)
(Citește și: ”Interviu Siegfried Mureșan / E nevoie de mai multă flexibilitate în privința Bugetului UE, avem nevoie de spațiu de manevră pentru situații neprevăzute”)
***
Urmărește-ne pe Google News
