Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri propunerea pentru bugetul UE 2028–2034, o regândire majoră a finanțării de la nivel european care promite o „simplificare” drastică și o regândire completă a modului în care blocul cheltuiește banii.
Actualul buget, în valoare de 1,2 trilioane de euro, este stabilit pentru o perioadă de șapte ani și este împărțit în 16 clustere diferite și peste 50 de linii bugetare. Aproximativ o treime merge către fermieri prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), o altă parte către dezvoltarea regională prin fondurile de coeziune, iar restul către cercetare, politică externă, industrie și administrație.
Comisia vrea să schimbe drastic această arhitectură și plănuiește să desființeze și comaseze bugetele pentru dezvoltare regională și agricultură, dar și să condiționeze fondurile de îndeplinirea unor reforme, în baza unor planuri bugetare naționale.
Însă orice reformă bugetară nu depinde doar de Bruxelles. Fiecare linie de cheltuieli din așa-numitul Cadrul Financiar Multianual (CFM) necesită aprobarea unanimă atât a Parlamentului, cât și a capitalelor naționale.
Euractiv a contactat toate cele 27 de guverne și a analizat documentele oficiale pentru a obține pozițiile acestora asupra a cinci întrebări esențiale:
- Dimensiunea: Ar trebui mărit bugetul?
- Resurse proprii: Ar trebui introduse noi surse de venit la nivelul UE, precum o taxă pe carbon sau datorie comună?
- Pachete naționale: Ar trebui fondurile rezervate fermierilor (PAC, două componente) și regiunilor mai puțin dezvoltate (coeziune, patru componente) să fie comasate în alocări naționale?
- Reforme contra bani: Ar trebui ca țările sau regiunile UE să fie obligate să facă reforme în spiritul UE pentru a accesa fondurile?
- Tăieri din PAC/Coeziune? Ar trebui reduse fondurile pentru PAC și coeziune?
Pe scurt:
- Treisprezece țări, inclusiv Franța, susțin un buget mai mare. Șapte țări, inclusiv Germania, se opun unei creșteri.
- Douăsprezece țări, inclusiv Franța și Germania, sprijină introducerea de „noi resurse proprii”. Șase țări sunt sceptice.
- Nouăsprezece țări, inclusiv Franța și Germania, resping o comasare totală a fondurilor de coeziune și PAC. Totuși, ar putea susține o evoluție în această direcție, atâta timp cât programele în cauză rămân într-o formă sau alta.
- Treisprezece țări, inclusiv Germania și Franța, sunt în favoarea unei condiționări mai mari a fondurilor de reforme. Nouă țări sunt împotrivă.
- Cincisprezece țări se opun reducerii fondurilor pentru coeziune și PAC.
În tabelul de mai jos sunt ilustrate pozițiile statelor membre pe fiecare domeniu în parte. România nu a răspuns solicitării Euractiv, poziții pe tema alocărilor și a reformelor find făcute publice anterior.
(Citește și: ”Noua filosofie de buget a UE: plan bugetar pe stat membru – Comasări de programe – Mai multă flexibilizate pe cheltuirea banilor. România ar primi o alocare mai mare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
