Problema uriașului deficit bugetar și necesitatea găsirii unei soluții acaparează spatiul public de după alegeri, însă puțini sunt cei care se întorc la principalul instrument: Bugetul (adoptat prin lege) pe anul 2025.
La acele calcule din Bugetul adoptat ar trebui căutate soluțiile de scădere a deficitului, însă socotelile guvernului sunt foarte vagi:
calculele s-au făcut pe o creștere economică de 2,5% (iar acum prognozele au coborât la 1,4%), sursele de creștere a veniturilor sunt vagi, tăierile de cheltuieli sunt simbolice.
Poate găsi guvernul surse de compensare? E posibil să le aibă: liberalizarea prețului la energie, economia obținută la plafoanele tarifare, de exemplu.
Sau, o armă secretă și mai eficientă: inflația, care ajută guvernul mai mult decât creșterea TVA.
*
Bugetul de stat pe 2025, aprobat prin lege în februarie, a menținut cheltuielile, la nivel general, pe structura bugetului din 2024. Acest lucru este evident din apropierea deficitelor bugetare la 4 luni din 2025 (2,95% din PIB) vs. 4 luni din 2024 (3,25% din PIB), deficit „controlat” doar grație plafonărilor operate prin așa-numita ordonanță-trenuleț din final de 2024.
Pentru acest an, însă, România și-a asumat un deficit bugetar cash de 7,0% din PIB, echivalentul a circa 134-135 de miliarde de lei – mai mic decât cel cash din 2024, de 8,65% din PIB.
Deficitul este tras însă în jos de includerea ca ipoteză, conform Planului bugetar structural pe termen mediu 2025-2031, a implementării unor măsuri fiscale și de îmbunătățire a colectării. Împreună, ele ar trebui să aducă la buget venituri suplimentare de aproximativ 26 miliarde de lei în acest an – un impact de 1,37% din PIB pentru veniturile bugetare.
Guvernul a înghețat deja mare parte din cheltuielile structurale ale bugetului, dar deficitul se duce la 7,5%
Planul bugetar structural pe termen mediu reprezintă documentul fiscal programatic al României pentru următorii 7 ani, convenit cu Comisia Europeană. Doar din măsurile fiscale (majorări de taxe și impozite) înscrise în el se estimează în 2025 un impact pozitiv în veniturile statului de 1,1% din PIB.
Prin ordonanța-trenuleț s-au majorat deja anumite taxe cu impact de câteva miliarde de lei, dar păstrarea cheltuielilor pe traiectoria ieșită deja de sub control din 2024 grevează bugetul în așa măsură încât noua țintă anunțată de președintele Nicușor Dan, pentru mixul de măsuri pentru consolidarea fiscală, este de 30 de miliarde de lei, la o țintă „realistă” de deficit de 7,5% din PIB.
La un deficit ce se duce spre 9,5% din PIB, conform calculelor Consiliului Fiscal, ajustarea de 2,5% este prea mare – ar însemna la un PIB de 1.900 de miliarde de lei o corecție fiscală masivă pentru un singur an, de 47 miliarde de lei.
Și la o țintă de deficit de 7,5% din PIB, corecția tot este mare, de circa 37-40 de miliarde de lei.
(Citește și: ”Nicușor Dan, după discuțiile cu specialiștii din Finanțe: „O țintă realistă pentru deficit este 7,5% din PIB” – Cheltuielile ar trebui reduse cu 30 de mld. de lei”)
Cum și pe unde scoate Guvernul cămașa
Ipoteza de lucru cu care s-au pus partidele la masa discuțiilor este nemajorarea taxelor și impozitelor, dar după cum a anunțat luni Ilie Bolojan, favoritul la postul de prim-ministru, „acest pachet este foarte puțin probabil să evite creșterea de taxe și impozite”.
Trebuie subliniat însă că aceste taxe și impozite mărite au fost întotdeauna înscrise în buget, cu toate că nu explicit, ci la nivel de ipoteză. Calculele erau făcute și erau deja stabilite în documentul fiscal programatic al României, la nivel de nevoie pentru reducerea deficitului – în ciuda tuturor declarațiilor ministrului de Finanțe sau ale altor oficiali guvernamentali din cursul primelor luni, care spuneau în mod optimist că România își poate atinge ținta de deficit.
Discuția importantă rămâne acum cea pe principii și pe măsurile efective, respectiv cât din cele 30 de miliarde vin din tăieri de cheltuieli și cât din taxe și impozite mai mari.
Bolojan a mai afirmat luni că PNL va propune în negocierile pentru formarea coaliției de guvernare „un pachet în care reducerea cheltuielilor statului să fie net mai mare decât creșterea veniturilor acestuia, eventual prin taxe și impozite”. Poziție la care cel puțin alți doi din cei trei potențiali parteneri de coaliție au transmis că aderă.
Șefii partidelor și președintele Dan au transmis că au în vedere un mix de măsuri:
- tăieri de cheltuieli, cu atenție pe (1) reducerea anumitor sporuri și beneficii acordate angajaților din domeniul public, (2) eliminarea unor scutiri și excepții de la plata contribuțiilor, (3) comasarea și eficientizarea instituțiilor publice;
- o ”prioritizare” a investițiilor locale și ”reeșalonarea” altora – reducere a investițiilor locale, unde programele Anghel Saligny, PNDL și cel al Companiei Naționale de investiții aveau la nivelul lunii februarie, momentul aprobării bugetului de stat, bugete pentru investiții noi de 7,4 miliarde de lei;
- suspendarea angajamentelor de noi investiții și a anumitor proceduri de achiziții publice în cazul investițiilor pentru infrastructura locală non-critică, în condițiile în care specificul Ministerului Dezvoltării este că, în a doua parte a anului, investițiile având un anumit ritm, în măsura posibilităților financiare se mai alocă suplimentări financiare pentru bugetul Ministerului Dezvoltării;alte măsuri ale Ministerului de Finanțe vizează limitarea creșterilor salariale în companiile de stat cu performanță slabă, limitarea plății concediilor medicale și a decontării serviciilor medicale;
- majorări de taxe;
- măsuri pentru reducerea evaziunea și fraudei, fără mari efecte imediate care să rezolve criza bugetară;
Statul ar putea miza pe venituri „secrete”
Ecuația bugetară este complicată de încetinirea economiei, grevată de incertitudinea din jurul acestei crize bugetare care nu este clar cum va fi gestionată.
Pe lângă necunoscuta creșterii economice (încetinite), ecuația este complicată de necunoscuta inflație. Așa-numita „taxă ascunsă” este nocivă pentru consumatori și investitori, dar pozitivă pentru administrația publică din perspectiva veniturilor bugetare și a datoriei publice.
Ca idee, explozia prețurilor energetice din a doua parte a lui 2021 și din 2022 a produs venituri excepționale masive pentru bugetul de stat, care nu au fost însă folosite pentru corectarea deficitului bugetar record de 9,3% din 2020 sau de 6,72% din 2021.
Dar creșterea prețurilor la energie, energia fiind input vital în producția de orice bun sau serviciu, a produs efecte în lanț și a generat în 2023 venituri bugetare masive: din cele 61 de miliarde de lei creștere a veniturilor bugetare în 2023, un total de 45 de miliarde au venit numai din creșterea prețurilor. Cu energia având un aport de +40 de miliarde de lei
Eliminarea plafonării va reduce cheltuielile statului cu subvențiile. Încasările din dividende de la companii de stat vor crește în 2026
La fel ca în debutul lui 2021, România se găsește acum cu o piață de energie puternic reglementată și cu prețuri plafonate, piață care urmează să se liberalizeze de la 1 iulie.
- De menționat și faptul că mult timp au existat restricții asupra producătorilor în privința prețurilor de vânzare, care au generat efecte negative – Petrom, care are o centrală de 860 de MW, de exemplu, a pierdut bani în T1 2025 pe segmentul Gaze și Energie, din cauza reglementărilor pieței de energie. În piața angro energia deja s-a vândut mai scump în mai 2025 față de ultimele luni, în timp ce mari producători de stat au vândut furnizorilor în ajun de liberalizare pachete de energie și la prețuri de peste 600 de lei/MWh.
Faptul că după 1 iulie prețurile la energie vor crește este o certitudine. Actualele oferte post-liberalizare ale furnizorilor de energie conduc spre ipoteza unor creșteri chiar masive ale facturilor și ale prețurilor energiei active din factură.
Până la 30 iunie, prețurile populației sunt plafonate, în funcție de cât se consumă la punctul de consum, la 0,68 lei/kWh, respectiv 0,80 și 1,3 lei/kWh. După 1 iulie prețurile vor fi plătite integral de populație (va exista o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili).
Câteva exemple pentru noile prețuri la energie electrică, în cazul ofertelor pentru consumatorii casnici:
- în acest moment, Electrica vine cu un preț al energiei active de 0,842 lei/kWh, iar adăugând tarifele din reglementări și taxele se ajunge la un preț final plătit de consumatori cuprins între 1,5 și 1,6 lei/kWh,
- în cazul PPC vorbim despre un preț final de 1,62 lei/kWh în București, la un preț al energiei active de 0,885 lei/kWh.
- Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din România și devenit în ultima perioadă furnizor însemnat, are cel mai mic preț al energiei active, de 0,45 lei/kWh. Acesta va fi păstrat și dupa 1 iulie, după ce a fost majorat de la 1 aprilie de la 0,28 lei/kWh.
Suplimentar, de la 1 iulie vor expira o altă serie de plafonări printre care plafonarea adaosului comercial la 17 alimente de bază și cea a prețurilor polițelor de asigurare auto RCA.
Eliminarea plafonării la energie este însă marea necunoscută, care ar putea un efect de domino asupra multor lanțuri de producție și distribuție, din perspectiva costurilor și, implicit, a prețurilor.
Beneficiari ai inflației ridicate sunt debitorii. Principalul debitor din economia românească e statul
Debitorii, cum ar fi guvernele și companiile, pot beneficia de inflația ridicată prin reducerea valorii reale (a puterii de cumpărare) a datoriei lor. Cu alte cuvinte, inflația ridicată face ca suma datorată să aibă mai puțină valoare în termeni reali, ceea ce înseamnă că debitorii pot rambursa datoria lor cu mai puține resurse.
Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit deja prognoza de inflație pentru finalul anului, la +4,6%, de la 3,8% cât estima februarie.
Asta fără a include impactul în prețul importurilor al deprecierii leului în fața euro, unde impactul va fi cam de 0,3% în rata anuală a inflației. Adăugând creșterea anticipată a prețurilor la energie, analiștii ING Bank vorbesc despre un impact de până la 1 punct procentual suplimentar în rata anuală a inflației.
În același timp, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), instituție din subordinea Guvernului, a majorat cu +0,3 puncte procentuale estimarea pentru deflatorul PIB (inflația internă, fără importuri), la 6,1% în 2025.
În ceea ce privește veniturile bugetare, cum prețul energiei și altor bunuri și servicii se va fi majorat, cota de TVA aplicabilă acestor prețuri, cu toate că va fi neschimbată, va genera venituri suplimentare la bugetul de stat din moment ce se aplică unei baze mai mari.
(Citește și: ”Mesaj tranșant de la BNR despre deficit: „Adoptarea unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială” – Cursul, lăsat liber în ultimele săptămâni, e pe un „nou palier””)
(Citește și: ”Câteva măsuri pregătite de guvern privind tăierea de cheltuieli: Reprogramarea investițiilor din Anghel Saligny și PNDL, suspendarea angajamentelor pentru investiții non-critice, limitarea plății concediilor medicale”)
(Citește și: ”Documentul ce va sta la baza măsurilor de reducere a deficitului: Comisia de Prognoză își temperează optimismul – Estimarea de creștere, redusă la 1,4% – În T1 am avut stagnare – Cum vor evolua sectoarele economiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
