România are, momentan, suspendate la plată trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) iar termenul rezolvare al acestora este 28 noiembrie 2025, a anunțat, vineri, într-o conferință de presă, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Acesta a anunțat că Comisia Europeană a aprobat miercuri plata către România a 1,28 miliarde euro din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care 869 milioane de euro rămân suspendate.
Situația jaloanelor neîndeplinite
„Primul jalon suspendat este cel legat de operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituția cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendați 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluționăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată și numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Din acest punct de vedere, în prezent procedura se găsește în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din cadrul acestei autorități, respectiv din cadrul AMEPIP, este data de 11 iunie”, a menționat Boloș, citat de Agerpres.
Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este legat de administratorii de companii de la Ministerul Energiei, 43 fiind în prezent revocați.
„Suma suspendată este de 227 de milioane de euro și suntem în următoarea situație: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii – Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participațiilor în Domeniul Energiei – SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este 28 noiembrie 2025”, a spus ministrul.
Conform acestuia, în ceea ce privește jalonul al treilea, care vizează pensiile speciale, România are suspendată suma de 231 de milioane de euro.
„Pentru componenta de pensii speciale – Jalonul 215, sunt suspendați 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României și are două prevederi importante, respectiv creșterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete. Aceasta este decizia pe care am primit-o și ni s-a comunicat oficial. Termenul, cum am spus, curge pentru cele trei jaloane care au fost suspendate și pentru care am menționat sumele care sunt suspendate până la data de 28 noiembrie 2025”, a mai precizat Boloș.
Comisia a aprobat plata a 1,279 miliarde de euro
Ministrul a anunțat, totodată, că suma de 1,279 de miliarde de euro, aprobată de forul european pentru Cererea de plată numărul 3, ar urma să intre în Trezorerie până la data de 10 iunie.
„În cursul zilei de miercuri, Comisia Europeană a emis decizia 3487 din 28/05/2025 prin care a aprobat, în legătură cu cererea de plată numărul trei, plata sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. De asemenea, tot prin aceeași decizie, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro, din care componenta de grant de 814 milioane euro și cea de împrumut de 55 de milioane de euro. Consecința adoptării acestei decizii, care este una cu componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de șase luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 și se împlinește pe data de 28 noiembrie. Suma de 1,279 miliarde de euro o așteptăm de la Comisia Europeană în Trezorerie până pe data de 10 iunie”, a declarat Marcel Boloș.
Miza renegocierii PNRR – Ce include cererea de plată nr. 4. „Nucile fierbinți”: Reforma fiscală și taxarea poluării, inclusiv a mașinilor
În viziunea acestuia, în renegocierea PNRR miza o reprezintă „înlocuirea investițiilor cu un ritm de implementarea încetinit”.
„Este perioadă, după cum știm, de interimat, dar în care Guvernul României a rămas în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca cererea de plată numărul trei, pentru că de ea ulterior depinde cererea de plată numărul patru și, desigur, renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, care este în desfășurare. Miza este cea privitoare la înlocuirea investițiilor cu un ritm de implementare încetinit, cu investiții care sunt finanțate din bugetul de stat sau din programele noastre naționale, încât să putem să ne protejăm interesele financiare și să nu fim afectați de eventualele penalități pe care le-am avea pentru neimplementarea investițiilor, așa cum ne-am angajat în Planul Național de Redresare și Reziliență”, a mai spus Boloș.
Cererea de plată patru se află în negociere cu Comisia – „Încercăm creșterea valorii la 5,7 miliarde de euro”
El a mai precizat că Guvernul negociază în prezent cu Comisia Europeană cererea de plată 4, restructurată, ceea ce înseamnă o creștere a numărului de jaloane de la 46 la 95.
„Încercăm să devansăm o parte din jaloanele care au fost deja îndeplinite și să creștem valoarea cererii de la 2,68 miliarde euro la 5,7 miliarde euro, dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni le-am propus”, a spus Boloș.
Cererea de plată numărul 4 include reforme precum reforma fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei cu legislația secundară care trebuie aprobată până la depunerea cererii, legile justiției, deja aprobate, codul urbanismului, împreună cu platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, codul silvic împreună cu hotărârea de reorganizare a Romsilva și strategia hidrogenului și strategia biodiversității.
Politica de coeziune – Mâine se trimit la Comisie aplicații de plată de 2,1 miliarde euro
Ministerul a anunțat că are în lucru 2,6 miliarde de euro ca aplicații de plată pentru a putea deconta bani din bugetul politicii de coeziune, care se ridică în total la 44 miliarde de euro (din care componenta de grant este de 30,9 miliarde de euro).
Din cele 2,6 miliarde de euro, mâine se trimit la Comisie aplicații de plată în valoare de 2,1 miliarde de euro, iar până la sfârșit de luna iulie sunt programați încă 650 milioane euro, care ar trebui decontați pentru politica de coeziune, a precizat Boloș.
Potrivit demnitarului, pe Politica de Coeziune sunt încheiate, până în prezent, aproape 5.000 de contracte de finanțare în valoare de 30 de miliarde de euro.
(Citește și: ”Marcel Boloș: „Aplicarea Legii salarizării unice, amânată până în 2028 sau până când deficitul va fi sub 5%” – Impactul bugetar va fi de peste 30 mld. lei / Statul nu știe numărul beneficiarilor de sporuri, pe care cheltuie 13,7 mld. lei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
