Banca Națională a României (BNR) va menține cel mai probabil, vineri, în cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din 2025, dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an, în ciuda riscurilor la adresa economiei locale și a evoluției anemice de până acum, susțin experții.
Aceștia invocă incertitudinea fiscală, respectiv măsurile suplimentare de taxare așteptate după alegeri, precum și riscurile inflaționiste ce derivă din deprecierea recentă a leului. BNR va aproba vineri și o nouă prognoză asupra inflației, care ar trebui să aducă o revizuire în sus a dinamicii inflației pentru următoarele câteva luni.
„BNR va continua să ia în calcul toate incertitudinile, posibil punând mai mult accent de data asta pe riscurile domestice. Prudența va continua să domine politica monetară pe termen scurt”, comentează economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea.
Riscurile interne au preluat comanda
În comunicatul cu decizia similară din aprilie, BNR a ținut să puncteze că „membrii Consiliului de administrație al BNR și-au exprimat îngrijorarea față de deteriorarea mediului economic internațional”, semn că riscurile de recesiune care provin din mediul extern intraseră pe radarul Băncii Naționale.
De atunci și până acum, respectiv după primul tur al alegerilor prezidențiale, riscurile interne au revenit în prim plan, cu o depreciere a monedei naționale în fața euro – ce a necesitat intervenții din partea băncii centrale pentru a fi controlată – și o deteriorare a multor indicatori ce arată percepția de risc a investitorilor în materie de stabilitate a politicilor economice din România.
(Citește și: ”Costul crizei: BNR a cheltuit 6 mld. euro din rezerva valutară pentru a apăra leul. Pariurile împotriva monedei naționale au continuat și luni”)
Ratele de dobândă la titlurile de stat ale României, de exemplu, au crescut puternic în ultimele săptămâni, reflectând ieșiri masive de capital și creșterea primei de risc suveran: de la 7,5% înainte de primul tur al prezidențialelor la 8,6% maximul de joia trecută a ratei de dobândă pe 10 ani (RO10Y).
De notat că, în aprilie, comparativ cu comunicatul din 14 februarie, când banca centrală a luat o decizie similară de menținere a dobânzilor, BNR a ridicat nivelul la care sunt percepute a se situa incertitudinile, de la „ridicate” la „deosebit de ridicate”.
Așteptările inflaționiste pe termen scurt sunt încă la niveluri înalte – Presiuni inflaționiste ceva mai temperate în economie, în primăvară, dar a venit deprecierea leului
În aprilie, inflația calculată prin indicele prețurilor de consum (IPC) a stagnat la o rată anuală de 4,9%, după o evoluție stagnantă inclusiv la nivel lună/lună. BCR și-a majorat însă prognoza după raportul de la INS, la o rată anuală a inflației de 4% la final de 2025, de la 3,7% anterior, inclusiv pe fondul deprecierii leului, care va scumpi importurile. Comparativ, în mare parte din țările din regiune (excepție România și Slovenia), inflația a scăzut în aprilie.
Prognoza BCR nu include însă eventuale majorări de taxe.
Totodată, de notat că inflația de bază (core) a stagnat în aprilie la 5,3% an/an, încă peste calculele BNR, care anticipa inflația core la 4,8% la final de T1 2025.
Când ar putea BNR să livreze scăderi de dobândă – Isărescu e așteptat să prezinte noul raport asupra inflației, probabil după alegeri
Analiștii spuneau încă din februarie că traiectoria fiscală a Guvernului și atingerea țintei de deficit de 7% din PIB poate fi atinsă doar cu măsuri fiscale suplimentare pentru majorarea intrărilor – măsuri care ar fi echivalente cu 0,6-0,7% din PIB.
Accentuarea riscurilor descendente la adresa economiei crește însă inclusiv riscul ca deficitul bugetar să iasă din traiectorie.
„Este de așteptat ca de această dată să aibă loc o conferință de presă, odată cu publicarea Raportului trimestrial asupra inflației, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare. Nu anticipăm o direcționare clară a așteptărilor din partea guvernatorului BNR, dar este posibil să apară unele indicii cu privire la calendarul următoarei tăieri de dobândă și la perspectiva cursului de schimb. Poate cele mai importante aspecte abordate vor fi interpretarea BNR asupra situației economice actuale și volatilitatea piețelor”, spune Vlad Ioniță, economist la BCR.
Totodată, acesta anticipează reluarea ciclului de scădere al dobânzilor de către BNR în luna august, cu trei scăderi de câte 25 de puncte de bază fiecare, până la o rată a dobânzii cheie de 5,75% în final de 2025, cu riscuri pentru traiectoria dobânzilor din ce se întâmpla pe plan politic și fiscal.
Banca Națională a oprit ciclul de tăiere în octombrie din cauza presiunilor inflaționiste.
BCR: Scăderi ale dobânzilor în regiune ar da spațiu de manevră BNR
Vlad Ioniță mai punctează că datele slabe privind creșterea economică, precum și pozițiile adoptate de BCE și de băncile centrale din regiune ar putea sprijini o relaxare a politicii monetare în următoarele ședințe.
„În prezent, în Polonia sunt anticipate reduceri cumulate de dobândă de aproximativ 100 de puncte de bază în următoarele 12 luni, ceea ce ar putea pune presiune și asupra BNR. Totuși, îngrijorările legate de deficitul fiscal, vulnerabilitatea cursului de schimb pe fondul primei de risc ridicate, riscurile asociate ratingului suveran, precum și incertitudinile încă mari — în principal în sens ascendent — ale prognozei de inflație ar putea cântări mai greu și înclina balanța în favoarea unui ton mai «hawkish»”, mai explică economistul BCR.
ING: Inflația va rămâne peste ținta maximă de 3,5% pentru următorii doi ani – Negocierile prelungite pentru un guvern sunt un risc
Totodată, analiștii ING spun că se așteaptă ca BNR să facă trimitere atât la riscurile interne cât și la cele externe, cu accent mai puternic pe cele interne.
„Rămâne de văzut în ce măsură BNR va încorpora deprecierea recentă a cursului de schimb în noile prognoze de inflație care vor fi prezentate în Raportul asupra inflației – asta ar putea oferi indicii suplimentare privind toleranța băncii centrale față de o eventuală depreciere suplimentară. În opinia noastră, inflația va continua să se mențină peste țintă pe tot parcursul orizontului de prognoză de doi ani”, arată economiștii Valentin Tătaru și Ștefan Poșea de la ING Bank.
Potrivit acestora, incertitudinile sunt semnificativ mai mari acum, în principal din cauza posibilelor întârzieri în implementarea reformelor fiscale, ceea ce va complica perspectiva pe termen scurt.
„Posibilitatea unor negocieri prelungite pentru formarea unui nou guvern reprezintă un risc în sine, mai ales în contextul în care evaluarea Comisiei Europene privind progresul României în reducerea deficitului bugetar este programată pentru începutul lunii iunie. De aici decurg și riscuri suplimentare privind intrările de fonduri europene și ratingul suveran – dacă riscurile se materializează, acestea ar afecta atât creșterea economică, cât și stabilitatea financiară. În plus, atât riscurile în sens ascendent, cât și cele în sens descendent privind inflația sunt legate de pachetul fiscal mult-așteptat și forma finală a măsurilor care vor fi adoptate”, mai punctează economiștii ING în analiza lor.
„O atitudine prudentă din partea BNR rămâne singura abordare viabilă” – ING: Prima scădere de la BNR ar putea veni abia în octombrie
Cei doi punctează că ultimele evoluții de pe piața valutară și de pe piața monetară locală au echivalat cu o înăsprire a condițiilor financiar-monetare, deoarece dobânzile relevante la credite au crescut cu peste 100 de puncte de bază în doar câteva zile.
„Chiar dacă o corecție a acestor mișcări este posibilă în zilele următoare, revenirea la un surplus confortabil de lichiditate în piața interbancară pare un scenariu îndepărtat. Prin urmare, scenariul nostru de bază rămâne cel al unei relaxări moderate a politicii monetare spre finalul acestui an. Totuși, în acest moment nu anticipăm reduceri de dobândă mai devreme de ședința din octombrie, iar riscul unei amânări până în 2026 rămâne semnificativ. Chiar dacă BNR va livra aceste reduceri de dobândă, ele vor avea mai degrabă rolul unui reglaj fin, treptat, pe termen mediu, și nu vor marca începutul unui ciclu complet de relaxare”, mai arată economiștii Valentin Tătaru și Ștefan Poșea.
Aceștia conchid că până când harta de risc internă nu va deveni mai clară, este puțin probabil ca BNR să folosească un eventual spațiu de manevră oferit de reducerile altor bănci centrale.
Relevant pentru scăderi de dobândă din partea BNR: Diferența între inflație și dobânda cheie
Economia românească se găsește în continuare într-o perioadă de reajustare a ciclului economic, stimulată de impulsul fiscal record al guvernului (7-8% deficit bugetar raportat la PIB) și majorarea veniturilor populației, care trag încă în sus consumul de bunuri din import, iar în același timp confruntată cu cerere externă slabă în industrie și IT și incertitudine din cauza nevoii de ajustare a deficitului bugetar, puternic inflaționist. Totodată, incertitudinea politică și cea de pe frontul comercial reprezintă noi elemente de risc.
Relevant pentru noi scăderi de dobândă este cât de mare este diferența între rata cheie de dobândă a BNR și rata anuală a inflației, care arată cât spațiu pentru noi reduceri are banca centrală. Până acum, oficialii BNR au semnalat intenția de a păstra dobânzile real pozitive (un anumit grad de restrictivitate) pentru ceva timp, inclusiv pentru a contrabalansa deficitul bugetar record și în corelație cu intențiile bancherilor centrali de la băncile mari.
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Mixul de factori care a împins euro peste 5 lei. Excesul de lichiditate din piața monetar-bancară s-a restrâns puternic în debutul lunii mai, după intervențiile BNR – Cum explică criza leului JP Morgan”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”
***
Urmărește-ne pe Google News
