Banca Națională a României (BNR) va ține cel mai probabil nemodificate ratele de dobândă aferente politicii monetare cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2026, pentru a ajuta la temperarea inflației, a declarat pentru Bloomberg, joi, Cristian Popa (foto), membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale.
Banca centrală a decis miercuri să mențină rata-cheie de politică monetară la 6,5%, unde se află de aproximativ un an. Bloomberg notează că păstrarea pe loc a dobânzilor în ultimul an a sprijinit stabilizarea economiei în timpul crizei politice și electorale care a afectat România și care a lovit în piețele financiare locale și în leu.
Acum, punctează agenția de presă internațională, autoritățile se confruntă cu cea mai ridicată inflație din ultimii doi ani, alimentată de majorarea TVA și de eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică.
Prognozele de inflație ale BNR vor fi revizuite din nou în noiembrie, tot în sus
Cristian Popa, membru în boardul BNR, a mai precizat pentru Bloomberg că BNR va revizui probabil în creștere prognoza de inflație, „cu câteva zeci de puncte de bază”, deoarece impactul măsurilor guvernamentale de stabilizare a deficitului bugetar s-a dovedit mai puternic decât se estimase inițial.
„Trebuie să am încrederea că procesul de dezinflație este relativ sigur, că inflația se temperează cu adevărat – abia apoi pot să mă gândesc la relaxarea condițiilor monetare. Sunt convins că și colegii mei își doresc același grad ridicat de certitudine, altfel riscăm să ne pierdem credibilitatea”, a spus Popa pentru Bloomberg.
Potrivit oficialului BNR, datele actuale și perspectivele nu indică posibilitatea unei reduceri a dobânzilor în acest an sau în primul trimestru din 2026.
El a adăugat că rata anuală a inflației și-a atins cel mai probabil vârful în septembrie, dar ea va rămâne ușor mai ridicată în lunile următoare față de estimările anterioare.
Datele privind creșterea prețurilor de consum din septembrie vor fi publicate săptămâna viitoare
Bloomberg mai notează că piața obligațiunilor românești a revenit pe creștere după calmarea crizei politice, randamentul titlurilor în euro pe 10 ani scăzând cu peste un punct procentual de la alegerile prezidențiale din mai. Cu toate acestea, costurile de împrumut ale României rămân cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în condițiile în care investitorii așteaptă progrese mai clare în reducerea deficitului bugetar.
Popa a adăugat că actualul vârf al inflației nu justifică o reacție de politică monetară, întrucât creșterea prețurilor este determinată de factori din afara controlului băncii centrale.
România avea una dintre cele mai mari rate ale inflației din UE chiar și înainte ca guvernul să adopte o serie de măsuri de austeritate menite să reducă cel mai mare deficit bugetar din UE, estimat la 8,4% din PIB în acest an.
Bloomberg adaugă că premierul Ilie Bolojan negociază în prezent un acord politic privind noi reduceri de cheltuieli bugetare, astfel încât deficitul să fie adus la aproximativ 6% din PIB anul viitor, în încercarea de a răspunde cerințelor Comisiei Europene și agențiilor de rating privind consolidarea fiscală.
„Cred că poziția fiscală s-a îmbunătățit deja prin măsurile aplicate și observ, de asemenea, că percepția investitorilor s-a ameliorat. Întrebarea este cât timp mai poate continua această consolidare – nu doar pe termen scurt”, a mai spus Cristian Popa pentru Bloomberg.
(Citește și: ”BNR – presată între inflație și finanțarea economiei: ține pe loc dobânda, relaxează cursul și reclamă incertitudini tot mai mari”)
(Citește și: ”BNR slăbește sprijinul pentru curs – Euro s-a apropiat de 5,1 lei. Analiștii: BNR se întoarce la politica valutară de dinainte de război, cu depreciere de 1-2% pe an”)
***
Urmărește-ne pe Google News
