Banca Națională a României (BNR) este așteptată de economiști să mențină neschimbate ratele dobânzilor la ședința de politică monetară de miercuri.
Dobânda-cheie este la 6,50% de aproximativ 1 an de zile și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a indicat încă din august către ținerea pe loc a dobânzilor prin puseul inflaționist actual, provocat de majorarea de la 1 august a TVA și a accizelor și a taxării capitalului, care se va face efectiv de la 1 ianuarie 2026.
Vlad Ioniță, economist la Erste și BCR, spune că BNR va intui cel mai probabil spre o nouă revizuire în creștere a prognozei sale de inflație pe termen scurt, după ce rata anuală de creștere a prețurilor de consum a ajuns la 9,9% în august, peste estimările BNR din cel mai recent raport trimestrial asupra inflației.
”Comunicatul de presă (cu deciziile BNR) va menționa, cel mai probabil, o revizuire în creștere a prognozei inflației pe termen scurt, iar o nouă prognoză actualizată va fi publicată în noiembrie. Este posibil ca BNR să sublinieze și o creștere a PIB-ului peste așteptări în trimestrul II 2025, argument suplimentar pentru menținerea dobânzii cheie”, arată Ioniță într-un raport de analiză al Erste.
Incertitudini la orizont din piața gazelor și din plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază
Analiștii Erste/BCR continuă să anticipeze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor de către BNR în primul trimestru din 2026, cu mențiunea că această decizie ”depinde în mare măsură de evoluția inflației”.
”Plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază a fost prelungită până în martie 2026, când va expira și plafonarea prețului la gazele naturale — factori care adaugă incertitudine evoluției inflației pe termen scurt. Dacă BNR va concluziona, cu un grad rezonabil de certitudine până la publicarea Raportului asupra inflației din februarie, că inflația revine pe traiectoria țintei până la sfârșitul anului 2026, banca centrală ar putea începe reducerea dobânzii. În caz contrar, tăierea ratei ar putea fi amânată până la ședința din mai”, explică Vlad Ioniță.
Amintim că Inflația a surprins în sens ascendent față de prognoza anterioară a BNR, cu o rată anuală de 9,9% în august, comparativ cu estimarea oficială de 9,2% pentru septembrie.
Chiar ținând cont de creșterea ușor mai mare a prețurilor la electricitate în iulie, nivelul din august este tot cu 0,3–0,4 puncte procentuale peste așteptări, mai notează analistul Erste/BCR, care estimează o inflație anuală de 9,7% la sfârșitul anului 2025.
BNR va ignora puseul inflaționist actual, pe care îl vede drept tranzitoriu. Dobânzile de piață ar putea să continue să scadă
Inflația de bază (fără energie și alimente volatile) este estimată la 7,5%, iar pentru 2026, Erste/BCR anticipează o inflație ușor peste ținta superioară a intervalului, de aproximativ 3,7%.
”BNR este de așteptat să ignore temporar șocul inflaționist de pe partea ofertei, cauzat de măsurile fiscale. Odată ce aceste efecte dispar din baza de comparație, impactul asupra veniturilor disponibile și scăderea cererii agregate vor sprijini procesul de dezinflație. În iulie–august 2026, se așteaptă o decelerare bruscă a inflației anuale. Ajustarea fiscală va contribui la reducerea deficitului comercial, diminuând presiunea de depreciere asupra leului și oferind spațiu BNR pentru reducerea dobânzilor, în condițiile în care stabilitatea cursului valutar rămâne un pilon esențial al politicii monetare”, mai adaugă Vlad Ioniță.
Acesta amintește că, la conferința de presă din august, guvernatorul Mugur Isărescu a spus că doar o presiune semnificativă de depreciere a leului, cauzată de ieșiri masive de capital, ar putea justifica o majorare a dobânzii.
”Cu toate acestea, dobânzile de piață ar putea continua să scadă odată cu îmbunătățirea lichidității din piață și a (ameliorării) percepției de risc privind România. Isărescu a mai subliniat importanța stabilității politice și a consolidării fiscale durabile pentru menținerea ratingului de investiții al României și pentru recâștigarea încrederii investitorilor. În opinia sa, consolidarea prin creșterea veniturilor bugetare este mai ușor de implementat, iar primul pachet fiscal a fost un pas semnificativ în această direcție”, mai arată Vlad Ioniță.
Analiștii ING: Creșterea PIB se va baza în principal pe investițiile publice în trimestrele următoare
La rândul lor, economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea punctează într-un raport că în ciuda inflației apropiate de pragul de două cifre și a ratelor reale încă negative, BNR își va menține poziția prudentă la ședința de mâine, acordând prioritate stabilității într-un context de consum în scădere și perspective economice incerte.
”Deși profilul inflației rămâne ridicat, nu ar fi surprinzător ca tonul comunicatului BNR să devină ușor mai relaxat (dovish). (…) Creșterea PIB este de așteptat să se bazeze în principal pe investițiile publice în trimestrele următoare, cu condiția ca implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și prioritizarea investițiilor să rămână pe traiectoria planificată.
Pe de altă parte, consumul privat traversează deja un trimestru III dificil.
În acest context, argumentul unui episode inflaționist scurt este susținut de semne clare de slăbire a consumului, de temperarea dinamicii salariilor și de un sentiment al consumatorilor în mod persistent scăzut”, arată cei doi economiști ai ING.
Cum ar putea BNR să facă o relaxare mascată a politicii monetare
Potrivit acestora, există elemente care vor limita presiunile inflaționiste, atât interne cât și externe.
”Echipa noastră anticipează o continuare a scăderii prețurilor globale la petrol, iar un sezon agricol intern puternic ar trebui să limiteze presiunile asupra inflației alimentare.
Toate aceste elemente sunt de natură să exercite presiuni descendente asupra inflației, pe termen scurt și mediu.
Dacă nu intervin șocuri neașteptate, estimăm că BNR va menține rata de politică monetară la 6,50% până în mai 2026, după care ar putea începe un ciclu gradual de relaxare. Până la sfârșitul anului 2026, anticipăm o rată-cheie de aproximativ 5,50%.
Dacă însă ritmul de creștere economică va dezamăgi semnificativ, banca centrală ar putea amplifica măsurile de relaxare indirecte, tolerând un exces mai mare de lichiditate în sistemul bancar”, mai explică Valentin Tătaru și Ștefan Poșea.
(Citește și: ”Cărțile pe care le are în mână România pentru o revenire economică în S2 și în 2026. Reziliența mediului de afaceri și partea plină a paharului”)
(Citește și: ”Scădere cu 4% a consumului în august – prima lună de creștere a TVA și a accizelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
