Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, pregătește mai multe emisiuni și răscumpărări de obligațiuni pe piețele externe pentru finalul de an, acum că turbulențele politice care au cuprins țara – și care încă apasă asupra ratingului suveran de credit „investment grade” – par să se fi calmat, scrie Reuters.
Agenția internațională de presă notează că România se confruntă încă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și că țara noastră a fost în centrul atenției anul acesta din cauza incertitudinilor din jurul alegerilor prezidențiale – unde mizele au fost stabilizarea situației fiscal-bugetare după anul electoral 2024 și direcția pro-europeană, elemente care au produs nervozitate în rândul investitorilor.
Eurobonduri de 5 mld. dolari ajung la scadență anul viitor. Revin obligațiunile Samurai în yeni japonezi
Reuters scrie că, cu o coaliție pro-UE instalată la putere și 17 miliarde de euro (20 miliarde USD) deja împrumutate prin diverse canale externe în acest an, Trezoreria de stat finalizează un exercițiu de „management al pasivelor” și o emisiune de obligațiuni verzi denominate în yeni pentru a încheia anul.
Planul este de a înlocui o parte din obligațiunile denominate în euro, în valoare de 4,25 miliarde de euro, care ajung la scadență anul viitor, cu unele pe termen mai lung, în timp ce „obligațiunea Samurai”, cum este cunoscută emisiunea de datorie în yeni, va ajuta la atragerea în titluri românești a unei baze de investitori din Japonia.
Necesarul de finanțare și ținta de deficit bugetar vor fi modificate la rectificarea bugetară
„Cifrele vor depinde de piață, de cererea pentru noua emisiune și de cererea la răscumpărare”, a declarat pentru Reuters șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu (foto), în timpul unei vizite la Londra.
Planul de management al pasivelor (înlocuirea bondurilor care ajung la scadență) ar putea duce la o „emisiune netă de datorie nouă”, a adăugat Nanu.
„Toate opțiunile” sunt pe masă, de la o tranșă de obligațiuni noi cu maturități diferite până la o simplă extindere („tap”) a unor emisiuni existente, a mai explicat Ștefan Nanu.
De asemenea, acesta a precizat că Trezoreria începe să se gândească la prefinanțarea pentru anul viitor.
Reuters adaugă că, deși multe vor depinde de proiectul de buget pentru 2026, introducerea unui nou „cadru pentru instrumente derivate” înseamnă că România ia în calcul și una sau două emisiuni în monede în care nu a mai emis datorie până acum.
Fereastra de oportunitate pentru consolidarea bugetară: 2025-2026. Datoria publică va depăși totuși 60% din PIB anul viitor, spune Nanu
Deficitul bugetar record din 2024 a făcut din România unul dintre cei mai mari emitenți de datorie de pe piețele emergente, dar Nanu a precizat pentru Reuters că nu vede semne de scădere a cererii investitorilor, pentru moment.
Guvernul vrea să reducă deficitul spre 6% din PIB anul viitor, de la peste 8% cât este anticipat să ajungă în acest an.
„Fereastra (pentru consolidarea bugetară) este clară: anul acesta și anul viitor”, a mai punctat Nanu în discuția cu Reuters.
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
(Citește și: ”Șeful Trezoreriei, liantul României cu investitorii: ”Încrederea este mult îmbunătățită în toate mediile”. Ultimele date arată că populația a asigurat un procent uriaș din necesarul de finanțare al statului”)
(Citește și: ”Ministrul Finanțelor: ”Vrem să încurajăm investițiile românilor din Diaspora în obligațiuni românești / Lucrăm la un parteneriat cu 5 burse din regiune””)
***
Urmărește-ne pe Google News
