Consiliul miniștrilor de finanțe din UE (ECOFIN) a revizuit săptămâna trecută traiectoria cheltuielilor nete ale României, reducând implicit, de o manieră semnificativă, ratele permise de creștere a cheltuielilor bugetare în următorul an și jumătate – până la final de 2026.
Reducerea este una majoră (aproape jumătate – vezi imaginea de mai jos) și echivalează cu impunerea unei cămăși de forță și mai strâmtă asupra României și asupra cheltuielilor bugetare permise în următorul an și jumătate.
Ce sunt cheltuielile nete și cum urmează să se facă ajustare fiscală
Aceste rate nominale anuale de creștere a cheltuielilor nete – agreate cu Comisia Europeană ca parte a procedurii de reducere a deficitului excesiv și a planului bugetar structural pe termen mediu (2025-2031) – reprezintă efectiv o serie de plafoane de cheltuieli care, în teorie, nu pot fi depășite. Depășirea lor ar însemna ieșirea de pe traiectoria corectivă convenită oficial cu Comisia, care ar trebui să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2030. Pe lângă menținerea sub control a cheltuielilor, prima parte a ajustării fiscale a României se va face prin TVA și inflație (1 august), urmând să fie realizate tăieri de cheltuieli și de la 1 ianuarie 2026 alte majorări de impozite pe capital.
- Cheltuielile nete sunt definite ca fiind cheltuielile publice din care sunt excluse (1) cheltuielile cu dobânzile, (2) măsurile discreționare privind veniturile, (3) cheltuielile aferente programelor UE care sunt acoperite integral de venituri din fondurile UE, (4) cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de UE, (5) elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj, măsurile cu caracter excepțional, precum și (6) alte măsuri temporare.
Având în vedere „lipsa de acțiune efectivă” a României, în cadrul procedurii de deficit excesiv inițiate în 2020, dar și ratarea de până acum a țintelor fiscal-bugetare, Comisia a penalizat Guvernul României, care nu a reușit să țină sub control cheltuielile nete și a ieșit din traiectorie.
Astfel:
- în 2025, cheltuielile nete pot crește cu doar 2,8%, în loc de 5,1% cât era permis în planul agreat de Guvernul Ciolacu, cu Comisia, în 2024 și cât permitea Comisia într-o altă recomandare din 21 ianuarie 2025;
- în 2026, plafonul de creștere a cheltuielilor nete este de 2,6%, față de 4,9% cât se permitea în 2024 și în 21 ianuarie 2025;
- pe orizontul anilor următori sunt operate ajustări minore ale ratelor de creștere a cheltuielilor nete, nesemnificative, grosul ajustării fiind agreată pentru următorul an și jumătate după nerespectarea traiectoriei convenite.
Notă: Pachetele fiscale ce vor fi implementate pentru reducerea deficitului bugetar istoric de 9,3% (ESA) din PIB din 2024 vor avea efecte economice negative, într-o perioadă de încetinire economică și un context internațional volatil. Restrângerea cheltuielilor bugetare va reduce consumul agregat din economie, iar lipsa spațiului fiscal va complica ecuația economică.
Reducerea ratelor anuale de creștere a cheltuielilor nete garantează plafonarea salariilor/veniturilor în sectorul bugetar, dar și plafonarea pensiilor și veniturilor din asistență socială în 2026.
Ce este procedura de deficit excesiv
Procedura de deficit excesiv este un mecanism al Comisiei menit să asigure faptul că statele membre ale UE mențin disciplina bugetară a guvernelor lor sau revin la aceasta. Recomandarea revizuită a Consiliului adresată României în contextul procedurii de deficit excesiv în curs vine în urma deciziei Consiliului din 20 iunie 2025 care a constatat faptul că România nu a întreprins acțiuni eficace ca răspuns la recomandările anterioare ale Consiliului în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Prin urmare, România ar trebui să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și pentru a pune capăt procedurii de deficit excesiv până în 2030, potrivit comunicatului ECOFIN.
Astfel, România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.C
Cum am ajuns în procedura de deficit excesiv și ce prevede planul fiscal agreat cu Comisia
România este în procedură de deficit excesiv încă din martie 2020, după ce deficitul bugetar pe 2019 a fost împins la 4,3% din PIB. În martie 2020, țara noastră s-a angajat să aibă deficit de sub 3% din PIB la final de 2024. Din multiple cauze, printre care super-anul electoral 2024 și ieșirea de sub control a cheltuielilor bugetare, România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar istoric pentru o perioadă fără criză economică, respectiv un deficit de 9,3% din PIB, care a obligat convenirea unui nou acord de revenire în regulile europene.
Așa-numitul plan fiscal structural pe termen mediu (2025-2031), pe care România l-a trimis Comisiei Europene, vizează reducerea deficitului bugetar printr-o reformă fiscală cu impact moderat asupra veniturilor bugetare (+1,1% din PIB din majorări de taxe), eficientizarea administrației fiscale (+0,5 din PIB venituri bugetare) și prin reducerea cheltuielilor statului cu 6% din PIB până în 2031, de la 41,9% în 2024 la 35,9% în 2031. Această reducere se bazează pe o ținere sub control a ritmului cu care cresc cheltuielile bugetare în următorii 7 ani. Pentru asta, planul trimis Comisiei conține o serie de ținte-limită pentru cheltuieli.
Vizate în special aici sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, exprimate ca procent din PIB, care ar urma să scadă de la o pondere de 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% în 2031, precum și cheltuielile cu pensiile și alte beneficii de natura asistenței sociale. Acestea din urmă ar trebui să scadă de la o pondere de 12,7% din PIB în 2025 la 10,7% în 2031. Vorbim nu doar despre cheltuielile cu pensiile, ci despre o limită pentru toate cheltuielile cu asistența socială, din care mare parte sunt, într-adevăr, pensii.
România trebuie să trimită la fiecare 6 luni un raport de progres
De notat că, în fiecare an, statele membre aflate în procedura de deficit excesiv prezintă Comisiei Europene un raport privind progresele înregistrate în aplicarea planurilor bugetar-structurale. Comisia monitorizează progresele înregistrate de fiecare stat membru și, mai ales, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete și a reformelor și investițiilor care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare de la 4 la 7 ani.
În cazul României, decizia ECOFIN stabilește că guvernul trebuie să trimită la fiecare cel puțin șase luni, până la finalizarea procedurii de deficit excesiv, un raport de progres privind implementarea recomandărilor. Următorul deadline pentru țara noastră este 15 octombrie.
(Citește și: ”DOCUMENT / Undă verde la ECOFIN pentru România. Valdis Dombrovskis: Pachetul fiscal, o etapă în direcția bună – Ne vom prezenta evaluarea în toamnă”)
(Citește și: ”Scade prima de risc suveran a României – Dobânzile coboară la cel mai redus nivel din 2025, după adoptarea pachetului fiscal”)
***
Urmărește-ne pe Google News
