Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a menținut marți dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor.
În ciuda stagnării activității economice și a perspectivelor slabe privind evoluția PIB, BNR avertizează că prețurile vor crește pe termen scurt, pe fondul liberalizării pieței energiei și a creșterii taxelor, însă avansul inflației va fi unul temporar.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp”, se arată în comunicatul de presă transmis de BNR.
Pe termen mediu, pachetul va duce la scăderea inflației, deoarece va determina scăderea consumului, cu impact pozitiv asupra deficitului de cont curent, alimentat de deficitul comercial, respectiv de creșterea accelerată a importurilor.
„În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi implementat din luna august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, și să susțină o corecție relativ rapidă și consistentă a deficitului de cont curent, cu implicații favorabile asupra costurilor de finanțare a economiei și asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă”, precizează BNR.
Capital Economics: Presiunile inflaționiste în România rămân ridicate/ presiunile asupra prețurilor la servicii reprezintă un motiv de îngrijorare deosebit
„Presiunile inflaționiste în România rămân ridicate; indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut în mai peste așteptări, la 5,5% anual, iar presiunile asupra prețurilor la servicii reprezintă un motiv de îngrijorare deosebit. Deși BNR a salutat efectele dezinflaționiste pe termen lung ale măsurilor recente de consolidare fiscală anunțate de guvern, a menționat și faptul că majorările de taxe care vor intra în vigoare în august vor duce probabil la o creștere „considerabilă” a inflației pe termen scurt”, punctează și analiștii capital Economics, într-o notă transmisă inversitorilor.
Ei se așteaptă ca BNR să mențină dobânda la nivelul de 6,5% până la sfârșitul anului. Decizia de marți marchează a șaptea ședință consecutivă în care dobânda cheie este menținută neschimbată
Conducerea Băncii Naționale mai avertizează în comunicatul oficial și asupra incertitudinilor asociate „măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.”
Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei
Activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2025, după ce a crescut cu 0,5 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată, notează conducerea BNR.
”Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în linie cu previziunile precedente, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior”, transmite instituția.
Astfel, în luna aprilie 2025, vânzările cu amănuntul au continuat să-și încetinească creșterea în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populației au recuperat în mare parte scăderea consemnată în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a reintrat foarte ușor în teritoriul negativ, însă producția industrială și-a accentuat puternic contracția în raport cu aceeași perioadă din anul precedent. În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat o scădere mai pronunțată în raport cu T1 2025 decât cea evidențiată în cazul variației anuale a importurilor, astfel încât creșterea în termeni anuali a deficitului comercial a rămas deosebit de alertă în aprilie, la fel ca și cea a deficitului de cont curent, care s-a temperat totuși vizibil.
Pe piața muncii, noile date arată descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile martie și aprilie 2025
”Pe piața muncii, noile date arată descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile martie și aprilie 2025, dar și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce aceasta a urcat la 6 la sută în trimestrul I”, se precizează în comunicat.
Totodată, potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului II, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menținut ca medie la nivelul în creștere din precedentele trei luni, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut semnificativ.
Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă însă relativ lent în aprilie 2025, rămânând pe palierul de două cifre, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat un nou salt în debutul trimestrului II, ajungând la 21,8 la sută.
Condițiile de pe piașa financiară s-au detensionat odată cu încheierea calendarului electoral
”Condițiile de pe piața financiară au tins să se normalizeze în a doua jumătate a trimestrului II, pe fondul detensionării mediului politic intern după încheierea calendarului electoral și al progresului discuțiilor vizând formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare”, notează conducerea BNR.
Totodată, cursul de schimb leu/euro s-a înscris pe o traiectorie descendentă și și-a accentuat ușor descreșterea în prima parte a lui iunie, dar a revenit ulterior la valorile atinse spre finele lunii precedente. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ, recuperând în totalitate pierderea de valoare din prima parte a lunii mai, dată fiind reluarea trendului general de slăbire a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
”Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se mai arată în comunicatul Băncii Naționale.
(Citiți și: ”Adrian Codîrlașu / Două scenarii de evoluție economică, față în față cu măsurile de ajustare fiscal-bugetară. A și B – Șocuri și efecte”)
(Citește și: ”Economiști: BNR va amâna reducerea dobânzii cheie, din cauza impactului creșterii prețurilor la energie și al majorărilor la TVA-ului și accize”)
***
Urmărește-ne pe Google News
